Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a trimis Corpul de Control la Direcția Generală pentru Armamente (DGARM), pentru a verifica achizițiile făcute prin programul european SAFE, prin care România are la dispoziție un împrumut de 16,6 miliarde de euro. Decizia, făcută publică vineri, 30 octombrie 2026, vine pe fondul întrebărilor tot mai insistente despre modul în care au fost alese firmele câștigătoare și despre sumele deja plătite. Banii se returnează, așa că povara cade pe termen lung asupra contribuabililor.
Potrivit ministrului, controlul trebuie să stabilească dacă specificațiile tehnice ale echipamentelor corespund cererilor structurilor militare și dacă prețurile vehiculate public se justifică prin comparație cu ofertele competitorilor. Oprea a explicat că DGARM întocmește caietele de sarcini și participă la procedurile de achiziție, dar că ierarhia companiilor de pe locurile întâi, doi și trei a fost stabilită la Cancelaria prim-ministrului, într-un comitet coordonat de Mihai Jurca. El a mai spus că nu DGARM a decis ca aproximativ 70% dintre contracte să ajungă la Rheinmetall.
Cifrele circulă deocamdată pe baza unor surse. Gândul scrie, citând surse proprii, că din cele aproximativ 14 miliarde de lei ale primei etape de finanțare s-ar fi plătit circa 6,6 miliarde de lei, iar aproximativ 3,5 miliarde de lei, adică în jur de 650 de milioane de euro, ar fi ajuns la companii din grupul Rheinmetall. Anterior, fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, anunțase avansuri de circa 540 de milioane de euro pentru mai multe contracte SAFE, între care și cele către Rheinmetall. Aceste sume nu au fost confirmate prin documente de plată și trebuie verificate cu contractele și situațiile contabile.
Mutarea ministrului lasă totuși o întrebare deschisă: cine a evaluat ofertele și cine își asumă legal decizia finală, dacă DGARM spune că nu a ales câștigătorii, iar clasamentul s-a stabilit în altă parte? Răspunsul va conta pentru stabilirea răspunderii, nu doar pentru discuția politică.
Surse din agențiile și structurile implicate în înzestrarea Armatei au formulat două întrebări care țintesc chiar mecanismul de selecție. Prima: s-a întocmit un clasament, cu punctaje, criterii și o ierarhie clară a ofertanților și, dacă da, unde sunt documentele care îl susțin? Dacă nu, în baza cărui mecanism a fost desemnat furnizorul? A doua: cum s-a aplicat formula prevăzută de lege dacă specificațiile au fost adaptate, în ședințe de armonizare, după ce se stabilise deja cine ocupă primul loc? Răspunsul depinde de cronologia documentelor și de toate modificările făcute cerințelor tehnice, iar exact asta ar urma să stabilească Corpul de Control.
Sursă text și foto: Brașov TV — articolul original