Un proiect care ar fi adus blocuri de până la 20 de etaje, o piațetă publică și un nou centru de cartier pe o parte din fosta platformă industrială Clujana a fost respins miercuri, 28 octombrie 2026, de Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca. Avizul negativ înseamnă că documentația trebuie refăcută, iar beneficiarii, firmele Delta Pharm și Medical Trade, sunt trimiși la negocieri cu ceilalți proprietari din incintă înainte de a mai putea merge mai departe.
Proiectul a fost prezentat de arhitectul Tudor Brumă, din partea celor două companii. Ședința a fost condusă de viceprimarul Dan Tarcea, care a recunoscut că platforma industrială trebuie restructurată, dar a pus condiții: dezvoltarea nu poate fi gândită separat de restul terenurilor și de rețeaua de circulații din jur. „Nu suntem împotriva acestui proiect, doar că el trebuie să fie gândit astfel încât să producă și efecte benefice asupra orașului”, a transmis Tarcea, în esență, la finalul discuției.
Miezul problemei e o asimetrie. Documentația vizează concret 20.628 de metri pătrați, adică 2,06 hectare, aflate în proprietatea sau coproprietatea beneficiarilor. În paralel, proiectanții au arătat o viziune pentru întreaga incintă, de circa 10,17 hectare: clădiri rezidențiale de 10, 12, 14 și până la 20 de etaje, spații comerciale și de servicii, funcțiuni pentru industrii creative, o zonă pentru instituții publice, o piață agroalimentară, spații verzi și legături pietonale și velo către Canalul Morii. Brumă a spus că planul pornește de la nevoile cartierului Bulgaria și de la Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, iar terenul de două hectare ar permite demararea mai rapidă a transformării, restul urmând să fie tratat ulterior, după discuții între proprietari.
Tocmai aici au venit obiecțiile. Oficialii Primăriei și arhitecții din comisie au criticat lipsa unei abordări unitare și faptul că planul prevede funcțiuni publice și pe terenuri care aparțin altor proprietari, fără ca aceștia să fi ajuns la un acord. Mai mult, propunerea le-ar limita acestora posibilitățile de construire. Brumă a precizat, la întrebările membrilor comisiei, că „cvartalul public”, elementul generator al propunerii, este plasat pe terenul beneficiarilor, dar o parte din viziunea de ansamblu atinge parcele ale altor persoane sau companii.
Arhitectul Adrian Iancu, membru al comisiei, a cerut clarificarea funcțiunilor propuse și a felului în care proiectul se raportează la proprietățile vecine, iar poziția lui a mers spre ideea că toți proprietarii ar trebui incluși în PUZ. Pentru un teritoriu de peste zece hectare, într-un cartier central și greu de refăcut din bucăți, avizul negativ arată că Primăria nu e dispusă să accepte o rezolvare pe felii, în care avantajele publice sunt promise pe terenul altora. Rămâne de văzut dacă proprietarii din incintă se pot așeza la aceeași masă.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original