Noul guvern de la Budapesta vrea să schimbe felul în care finanțează cultura maghiară din Transilvania, renunțând la criteriile politice în favoarea expertizei, a declarat secretarul ungar de stat pentru cultură, Ervin Nagy, sâmbătă seara, 7 noiembrie 2026, la Cluj-Napoca. Mesajul vizează direct spațiile culturale independente din oraș, despre care oficialul spune că trebuie sprijinite ca parte firească a organizării culturale maghiare.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei mese rotunde la cafeneaua Planetarium, intitulată „Schimbare de paradigmă în relația dintre stat și cultură”, potrivit agenției MTI, citată de Rador. Alături de Nagy a fost vicepreședintele Fondului Cultural Național (NKA) din Budapesta, Bence Mattyasovszky-Zsolnay. Au răspuns întrebărilor moderatorului Tamás Lovassy-Cseh și ale publicului, alcătuit în principal din tineri.
Ideea centrală a lui Nagy este că performanța trebuie să conteze mai mult decât apartenența politică, fără a sacrifica diversitatea. Secretarul de stat a spus că vrea să readucă specialiștii în procesul decizional, în locul „confidenților politici” numiți de guvernul anterior, și că sistemul de finanțare, până acum „unilateral”, trebuie pus la dispoziția tuturor. Calitatea, a argumentat el, trebuie să fie criteriul decisiv dacă maghiarii vor să fie un popor cu o cultură înaltă, parte a Europei.
Mattyasovszky-Zsolnay a fost și mai tăios în privința trecutului: potrivit lui, politica de sprijin pentru maghiarii din afara Ungariei nu s-a deosebit de cea dinăuntru, ambele fiind marcate de metoda „hrănirii din palmă”. Oficialii au precizat că vizita are scopul de a afla direct cum stau lucrurile în Transilvania. Concluzia lor este că multe microcomunități și spații culturale critice sau independente au traversat dificultăți și au acumulat decalaje semnificative în ultima perioadă, iar revitalizarea lor este necesară.
Nagy a vorbit și despre legătura personală cu regiunea: bunicul său provine din Transilvania, iar ca actor a jucat mult aici. Consideră că intelectualitatea transilvăneană și cea din Ungaria formează o unitate culturală indivizibilă și spune că urmărește un parteneriat de egalitate cu cei din afara granițelor. Mattyasovszky-Zsolnay a adăugat că teatrele transilvănene au adus inovații uriașe în cultura maghiară.
Rămâne de văzut cât de repede se vor traduce aceste intenții în criterii concrete de finanțare și în bani pentru organizațiile din Cluj. Promisiunea de a scoate politicul din ecuație vine însă după ani în care sprijinul de la Budapesta pentru comunitatea maghiară din Transilvania a fost frecvent asociat cu apropierea de putere, iar tocmai spațiile independente, critice, par acum cele vizate de o eventuală reparare.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original