Ministerul Culturii nu va face public raportul de control de la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, document întocmit după demiterea managerului Florin Estefan. Răspunsul a fost transmis vineri, 16 octombrie 2026, la solicitarea publicației actualdecluj.ro, cu o zi înainte ca termenul legal de 30 de zile să expire. Instituția nu trimite nici măcar o copie anonimizată.
Argumentul ministerului ține de datele personale. Din răspuns reiese că informațiile exceptate nu pot fi „disociate de restul documentului prin anonimizare fără a permite divulgarea datelor cu caracter personal”. Cu alte cuvinte, potrivit instituției, raportul nu conține părți care să poată fi comunicate separat după ce numele ar fi acoperite. Refuzul se sprijină pe articolele 12 și 14 din Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Ministerul nu a explicat însă ce anume din raport ar face imposibilă o versiune anonimizată.
Tocmai articolul 14 poate complica poziția instituției. Dacă articolul 12 exceptează datele personale de la accesul liber, articolul 14 prevede că astfel de informații devin de interes public atunci când afectează capacitatea de a exercita o funcție publică. Or, un raport despre felul în care a fost condusă o instituție publică de spectacole, finanțată din bani publici, are greu să rămână în întregime în zona vieții private.
Ce se știe deja despre control provine din relatări anterioare: venituri din bilete încasate în afara circuitului Trezoreriei și chirii considerate sub nivelul pieței pentru spațiile administrate de Operă. Estefan, care condusese instituția zece ani, a răspuns că verificările au vizat activități întâlnite în toate instituțiile de profil din țară, dar că, aparent, doar în cazul Operei clujene sunt tratate ca problematice. Fără raport, cele două versiuni nu pot fi confruntate cu documentul în mână.
actualdecluj.ro a depus o reclamație administrativă împotriva refuzului și promite să informeze dacă aceasta va fi soluționată favorabil. Pe lângă această cale, legea permite și sesizarea instanței de contencios administrativ, unde un judecător ar putea verifica dacă anonimizarea chiar era imposibilă.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original