Cu 48 de ani în urmă, în septembrie 1978, Nicolae Ceaușescu cerea public ca județul Cluj să depășească programul de 28.000 de apartamente prevăzut pentru cincinal, argumentând că locuințele trebuie să țină pasul cu industria care creștea în oraș. Cererea a fost făcută în Piața Mihai Viteazu, în fața a mii de oameni adunați la mitingul organizat cu ocazia vizitei și a deschiderii noului an de învățământ, vineri, 16 septembrie 1978.
Liderul comunist ajunsese în Cluj cu o zi înainte, joi, 15 septembrie 1978, venind de la Câmpia Turzii cu elicopterul prezidențial, alături de Elena Ceaușescu. Aparatul a aterizat la ora 17.10 pe aeroportul Someșeni, unde cuplul a fost întâmpinat de oficiali locali și de reprezentanți ai mediului cultural și științific. De acolo, cei doi au mers cu mașina deschisă spre reședința oficială, pe un traseu în care, potrivit presei vremii, s-au aliniat zeci de mii de oameni.
În discurs, Ceaușescu a spus că solicitările de locuințe arătau că cifra de 28.000 era insuficientă și că, dacă Clujul poate realiza mai mult, planul va putea fi suplimentat, în funcție de posibilități. „Dacă județul Cluj poate realiza mai mult decît cele 28 000 de apartamente planificate, cred că vom putea suplimenta planul de construcții de locuințe”, redă Scînteia tineretului. Miza era una economică: locuințele erau legate direct de „dezvoltarea rapidă a industriei din Cluj”.
Cel mai vizibil simbol al acelei dezvoltări era noul Combinat de Utilaj Greu, a cărui construcție începuse în 1976. Conducerea unității raporta că, la final, vor lucra acolo peste 20.000 de oameni. Ceaușescu a vorbit despre o producție de 220.000–250.000 de tone de oțel și despre o industrie clujeană care trebuia să atingă în 1980 cel puțin 35 de miliarde de lei. Aceste proiecte explică de ce, în logica epocii, noii angajați aveau nevoie de blocuri, iar orașul trebuia să crească rapid.
Planurile de urbanism mergeau în aceeași direcție. În 1976 fusese aprobată schița de sistematizare care introducea două centre urbanistice secundare, la Mărăști și la Mănăștur, menite să degreveze centrul istoric. Execuția la Mărăști a început efectiv în 1978: centrul urma să deservească estul orașului, cu cartierele Mărăști, Gheorgheni și Aurel Vlaicu, iar cel din Mănăștur partea de vest, inclusiv Grigorescu. Proiectele includeau, pe lângă blocuri, magazine, spații administrative, cinematografe, unități medicale și spații de agrement.
Documentația pentru actualizarea Planului Urbanistic General arată că, între 1978 și 1989, circa 30% din suprafața cartierului Mărăști avea să fie ocupată de blocuri cu patru până la zece etaje. Ansamblul din Zorilor, primul dintre cele trei mari ansambluri socialiste, a început în 1979, la scurt timp după acea vizită.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original