Un telefon aparent banal, în care un necunoscut le spune clujenilor că abonamentul de telefonie le-a expirat, este de fapt prima verigă a unei scheme de fraudă prin care oamenii ajung să-și piardă economiile. Avertismentul vine de la polițiști, iar mecanismul descris este unul în mai mulți pași, construit ca să scoată victima din legătura cu orice om care ar putea-o opri.
Discuția despre abonament are un singur rol: să câștige încrederea celui sunat și să obțină date personale. Apoi intră în scenă un al doilea apelant, care se dă drept reprezentant al unei instituții publice. Mesajul lui e făcut să sperie: datele persoanei ar fi fost compromise, iar cineva ar încerca să ia un credit pe numele ei. Sub pretextul unei anchete, victima e convinsă că situația e gravă și că trebuie să urmeze exact instrucțiunile primite la telefon.
Tocmai aici se vede cât de bine e gândită schema. Omului i se cere să nu spună nimănui ce se întâmplă și este ținut tot timpul la telefon, astfel încât să nu apuce să verifice informațiile, să sune la instituțiile reale sau să ceară sfatul cuiva din familie. Fără o pauză de gândire, presiunea face restul.
Urmează al treilea apelant, care se recomandă angajat al unei bănci. Victima poate fi îndemnată să ia un credit la suma maximă disponibilă, chipurile pentru a bloca o fraudă, deși în realitate banii obținuți sunt cei pe care îi va pierde. Polițiștii spun că i se mai poate cere să-și mute banii din conturi în altele indicate de escroci. Altă variantă: retragerea numerarului și predarea lui unei persoane care se prezintă drept angajat al băncii, cu explicația că suma va fi pusă într-un așa-zis „cont de siguranță”. Un asemenea cont nu există, iar banii dispar odată cu cel care i-a primit.
Cine bănuiește că a fost ținta unei tentative de fraudă, sau a dat deja date personale ori bancare, trebuie să sune imediat banca și să sesizeze poliția. Autoritățile reamintesc un lucru simplu, valabil pentru clujeni ca pentru oricine altcineva: nicio bancă nu cere unui client să contracteze un credit și nici să predea bani cuiva pentru a-și „proteja” economiile.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original