Traficul prin Canalul Suez s-a înjumătățit în doar doi ani din cauza atacurilor houthiilor asupra navelor comerciale, iar factura ajunge, indirect, și la casa de marcat din România. Potrivit unei analize semnate de conf. univ. dr. Mihaela Natea și publicată sâmbătă, 10 octombrie 2026, prin canal au trecut în 2023 aproximativ 26.000 de nave, față de doar 12.758 în 2025.
Miza este geografică. Gruparea yemenită controlează o parte importantă din coasta vestică a țării și poate amenința strâmtoarea Bab el-Mandeb, poarta dintre Oceanul Indian și Marea Roșie. În 2023, pe aici treceau circa 8,7 milioane de barili de petrol pe zi, iar prin Suez circula aproximativ 22% din comerțul maritim global cu containere, conform datelor Administrației americane pentru Informații despre Energie (EIA), citate în analiză.
Companiile de transport au ales să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe. Drumul Asia–Europa se lungește astfel cu 10–12 zile, ceea ce înseamnă mai mult combustibil, asigurări mai scumpe și alte cheltuieli. Autoarea arată că aceste costuri se regăsesc, mai devreme sau mai târziu, în prețul produselor care ajung pe rafturile europene, inclusiv în România.
Houthii nu sunt, în lectura ei, doar un instrument al Iranului. Urmăresc consolidarea puterii în Yemen, control teritorial, acces la resurse și recunoaștere ca actor regional. În negocieri anterioare au cerut recunoașterea zonelor aflate sub controlul lor, acces mai larg prin portul Hodeida și o parte din veniturile petroliere ale Yemenului. Gruparea poate deci să negocieze, atunci când vede un câștig: în 2025, Omanul a mediat un acord prin care SUA au încetat atacurile, iar houthii s-au angajat să nu mai lovească nave americane.
Uniunea Europeană a răspuns prin operațiunea navală EUNAVFOR ASPIDES, lansată în 2024 și prelungită acum până în februarie 2027. Mandatul rămâne în primul rând defensiv, adică protejarea navelor și a libertății de navigație. Pentru Mihaela Natea, aici se vede limita: a păzi un coridor comercial critic nu înseamnă același lucru cu a negocia sau a-l securiza pe termen lung, în condițiile în care de el depinde o parte importantă din economia europeană.
Sursă text și foto: Zi de Zi — articolul original