China a decis să pună limite unui fenomen pe care cele mai multe guverne abia încep să-l observe: relațiile emoționale dintre oameni și programele de inteligență artificială. Subiectul a fost analizat de BBC într-un material semnat de Stephanie Hegarty, corespondentă pentru teme legate de populația globală. Întrebarea de la care pornește analiza e simplă: este Beijingul prea restrictiv sau doar a văzut problema înaintea celorlalți?
Contextul explică de ce subiectul a ajuns pe masa autorităților. Aplicațiile de tip „companion”, care oferă prieteni, parteneri sau confidenți virtuali, au devenit în ultimii ani o industrie în toată regula. Milioane de utilizatori din lume vorbesc zilnic cu ele. Pentru o parte dintre aceștia, conversația cu un chatbot a devenit un sprijin emoțional real, iar pentru alții a ajuns o dependență. Criticii avertizează de mult că aceste produse sunt gândite să țină utilizatorul cât mai mult conectat, la fel ca rețelele sociale. Diferența e că aici miza este atașamentul afectiv.
Pentru China, discuția are și o dimensiune demografică, motiv pentru care subiectul intră în aria unei jurnaliste specializate pe populație. Țara se confruntă cu o natalitate în scădere și cu tot mai puține căsătorii, iar autoritățile încearcă de ani buni să inverseze tendința. Dacă relațiile virtuale ajung să înlocuiască o parte din cele reale, efectele pot depăși cu mult sfera tehnologiei. Statul chinez are, în plus, o tradiție în reglementarea timpului petrecut online, cum s-a văzut la limitele impuse minorilor pentru jocurile video.
Rămâne de văzut dacă modelul chinez va fi copiat sau privit cu suspiciune. În Occident, orice intervenție a statului în viața privată a utilizatorilor stârnește rezistență. Totuși, presiunea crește și acolo, pe fondul unor cazuri în care chatboturile au fost acuzate că au încurajat comportamente periculoase la adolescenți. Uniunea Europeană are deja un cadru general pentru inteligența artificială, dar „prietenii” digitali sunt încă o zonă gri. Dacă măsurile Beijingului se dovedesc eficiente, ar putea deveni, paradoxal, un punct de referință pentru legislatori care altfel nu ar lua China drept exemplu.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original