România intră în iarnă cu producția de energie nucleară oprită la Cernavodă, o situație pe care ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, o numește atipică pentru sistemul energetic național. Declarația a fost făcută marți, 27 octombrie 2026, iar miza e una practică: cât de bine poate acoperi țara consumul din lunile reci fără aportul centralei nucleare și cât vor plăti, sau cât vor primi ca ajutor, milioanele de consumatori vulnerabili.
Ministrul a spus că restul sistemului a fost pregătit din timp, iar depozitele de gaze naturale sunt pline în proporție de 90%. Potrivit lui, societățile comerciale din domeniu și Transelectrica, operatorul care răspunde de siguranța sistemului energetic național, au luat măsurile necesare pentru ca iarna să treacă fără incidente. Sursa nu precizează de ce este oprită producția la Cernavodă și nici cât timp va dura oprirea.
Pe partea socială, Chisăliță a vorbit despre consumatorii vulnerabili: până la 3,7 milioane pe energie electrică și circa 1,7 milioane pe gaze naturale. La gaze, schema de sprijin rămâne cea din ultimii cinci ani. La electricitate, lucrurile stau mai greu, a explicat ministrul, după liberalizarea pieței și mai ales după evoluția prețurilor de la începutul lui 2025, care a pus mulți oameni într-o situație dificilă.
De aceea, autoritățile vor să îmbunătățească schemele existente. Ținta declarată este ca sumele acordate să acopere efectiv nevoile celor aflați în dificultate, ceea ce sugerează că ajutoarele de acum sunt considerate insuficiente. Nu au fost date însă cifre sau un calendar pentru aceste modificări.
Contrastul dintre cele două mesaje spune destul: stocurile de gaze oferă o plasă de siguranță, dar lipsa energiei nucleare, la care se adaugă piața liberalizată a electricității, face ca presiunea să fie mai mare tocmai pe factura la curent a gospodăriilor sărace.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original