Niciunul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă nu va putea fi repornit în noiembrie, din cauza debitului prea scăzut al Dunării, iar Guvernul prelungește cu încă o lună starea de criză din energie. Ministerul Energiei a anunțat vineri, 23 octombrie 2026, în nota de fundamentare a hotărârii care extinde măsura, că prognozele nu oferă nicio perspectivă sigură de revenire în funcțiune nici măcar pentru o singură unitate. Cel mai optimist termen estimat este decembrie.
Documentul ministerului leagă situația de o secetă hidrologică mai largă. Precipitațiile au fost deficitare în ultima perioadă, iar hidraulicitatea râurilor interioare este foarte scăzută. Asta nu doar că nu lasă loc pentru o creștere a debitului Dunării în amonte de Cernavodă, ci reduce și producția hidroelectrică, adică exact resursa care ar putea acoperi parțial lipsa energiei nucleare.
Până la o eventuală repornire, sistemul energetic trebuie să se descurce cu alte surse. Nota enumeră mai mulți factori care îi măresc vulnerabilitatea: producția solară scade odată cu sosirea sezonului rece, capacitatea de import de electricitate s-a redus pe fondul crizelor regionale, iar consumul crește, ca în fiecare iarnă. Presiunea cea mai mare se simte în orele de vârf, când cererea depășește cel mai ușor oferta disponibilă.
Miza depășește Dobrogea, pentru că Cernavodă furnizează o parte importantă din energia fără emisii a țării, iar lipsa ei se resimte în întreaga rețea națională, inclusiv în Timiș și în restul Banatului. Prelungirea stării de criză indică, în practică, că autoritățile se așteaptă la luni dificile pentru echilibrul sistemului, cu dependență mai mare de centralele pe combustibili fosili și de importuri, în condițiile în care acestea din urmă sunt tot mai greu de asigurat.
Sursă text și foto: Realitatea de Timiș — articolul original