Un metru cub de apă și canalizare costă în județul Cluj, în 2026, 16,20 lei, de aproape zece ori mai mult decât în 2005, când tariful era de 1,74 lei. Analiza datelor tarifare din ultimele două decenii arată o scumpire cumulată de 931%, iar numai creșterea din acest an, de 20,59% față de 2025, a fost suficient de mare încât să alimenteze nemulțumirea abonaților.
Tarifele au urcat de la an la an, pe baza planurilor de evoluție a prețurilor stabilite potrivit reglementărilor Asociației pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Bazinul Hidrografic Someș-Tisa și ale Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). Pragul de 5 lei/mc a fost depășit în 2013, când prețul a ajuns la 5,2 lei. Au urmat 5,95 lei în 2018 și 6,50 lei în 2019, apoi 9,09 lei/mc în 2022–2023. În 2024 și 2025 au venit salturile mari, la 12,69 lei, respectiv 13,44 lei/mc, înainte de maximul actual.
Mulți abonați spun că facturile cresc într-un ritm mult peste cel al salariilor și al altor indicatori economici. Comparația pare greu de contestat ca ordin de mărime, dar analiza nu spune cât din scumpire ține de investițiile în rețea și cât de inflație sau de costurile operatorului, iar tocmai această defalcare lipsește din discuția publică.
Cel mai sensibil punct rămâne așa-numita „apă meteo”, adică taxarea canalizării pluviale. Conform reglementărilor, cantitatea de apă de ploaie preluată în sistem se calculează în funcție de suprafețele impermeabile ale imobilelor, precum acoperișurile și platformele betonate. Cititorii ziarului Făclia, de unde provine analiza, întreabă cum poate fi stabilit corect volumul care vine de pe fiecare proprietate, în condițiile în care nu există contoare pe burlane sau rigole.
Unii consumatori consideră că sumele facturate pentru apele meteorice nu reflectă realitatea din teren și reclamă lipsa de transparență în privința formulelor și a cotelor aplicate. Ei cer operatorului regional să reevalueze normele tehnice de facturare și să găsească un echilibru între costurile de operare ale infrastructurii și puterea financiară a clujenilor.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original