Partidul premierului ceh Andrej Babiš a pierdut categoric turul al doilea al alegerilor pentru Senat, desfășurat vineri și sâmbătă, 16 și 17 octombrie 2026: mișcarea ANO nu a câștigat niciunul dintre cele 13 mandate pentru care candidații ei au ajuns în balotaj. Formațiunea a pierdut astfel și singurul loc pe care îl deținea dintre cele puse în joc, iar opoziția își păstrează controlul asupra camerei superioare a Parlamentului.
Premierul a recunoscut înfrângerea, potrivit Seznam Zprávy, și a numit rezultatul „catastrofal”. „Cu siguranță, nu ne-am imaginat că nu vom câștiga niciun mandat de senator. Din păcate, așa s-a întâmplat”, a declarat Babiš. A adăugat totuși că e „o veste bună pentru mișcarea ANO”, pentru că îi dă conducerii prilejul să evalueze activitatea membrilor și să pregătească schimbări. Principala vină o pun pe organizațiile locale ale partidului, pe care le acuză de mobilizare insuficientă a alegătorilor. O nouă strategie de reorganizare urmează să fie prezentată, dar premierul nu a spus ce măsuri are în vedere.
Marele câștigător este gruparea Primari și Independenți (STAN), care a obținut zece dintre cele 27 de mandate aflate în joc. Liderul formațiunii, Vít Rakušan, a spus sâmbătă că opoziția a dovedit că poate învinge partidul de guvernământ și că STAN vrea să fie principalul adversar al ANO la următoarele alegeri parlamentare.
Babiš susține că scrutinul nu arată o nemulțumire față de Guvern și că strategia Executivului rămâne neschimbată. Într-adevăr, partidul său continuă să conducă în sondajele naționale, iar stabilitatea coaliției nu pare amenințată deocamdată. Senatul are însă un rol de frână legislativă, așa că o majoritate ostilă în camera superioară poate complica pe viitor proiectele unui cabinet pe care îl conduce din 2025, după victoria în alegerile parlamentare. Coaliția eurosceptică, formată din ANO și două partide mai mici, a susținut reducerea ajutorului pentru Ucraina: în decembrie 2025, Praga a anunțat că nu va garanta împrumutul european de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, iar în iulie 2026 a refuzat să participe la un program NATO de ajutor militar.
Cehia organizează alegerile pentru cele două camere separat, spre deosebire de România. Camera Deputaților are 200 de membri, aleși pentru patru ani, iar Senatul 81, cu mandate de șase ani. La fiecare doi ani se reînnoiește o treime din Senat, adică 27 de locuri, ceea ce explică de ce rezultatul de acum rămâne un barometru al popularității guvernului, dar nu schimbă singur raportul de forțe din Camera Deputaților.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original