Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Editoriale » Ce face Republica Moldova mai bine decât România. Sau, dacă ne unim, la ce ar trebui să-i punem pe ei şefi Ce face Republica Moldova mai bine decât România. Sau, dacă ne unim, la ce ar trebui să-i punem pe ei şefi 27 aug.
2026 Sorin Ioniță • Editoriale –> SHARE: WhatsApp icon Sursa Foto: Arhiva Personală Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Săptămâna trecută am avut la Râşnov o dezbatere despre costurile unirii, în cadrul festivalului FFIR 2026 ( aici ). Azi, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, hai să facem un exerciţiu complementar şi în mare parte ignorat: unde performează Chişinăul mai bine decât Bucureştiul, deci în ce domenii ale guvernării ar trebui noi să importăm lecţii (şi, poate, instituţii şi oameni) de la ei. Ştiu că pentru majoritatea românilor de dincoace de Prut toate astea vin ca o mare surpriză, dar oricum doar 1-2% din ei au vizitat vreodată Moldova, deci e normal să existe mari diferenţe între Basarabia pe care o imaginează ei şi cea reală.
1. Digitalizarea administrației şi e-government. Fiindcă sectorul lor IT mufat la contracte de stat nu e dominat de securişti şi beizadele, Moldova a reuşit într-un domeniu în care România se târăşte cu greu, cu rezultate puţine şi întârziate (vezi noua carte de identitate), în ciuda fondurilor UE masive avute la dispoziţie.
Moldova a construit mai coerent modelul de „guvern ca platformă”: identitate digitală, semnătură, interoperabilitate, servicii centralizate, aplicația EVO. În aprilie 2025, 303 din 648 servicii publice erau deja complet digitalizate; obiectivul e digitalizarea a cel puțin 75% din serviciile pentru business. Prin contrast, OECD dă României doar nota 24 (din 100) în Digital Government Index 2025, față de media OECD de 70, cu rezultate extrem de slabe la government as platform și servicii proactive.
Comisia Europeană avertizează în 2026 că serviciile digitale românești rămân mult sub media UE și că interoperabilitatea e o mare problemă. 2. Protecția consumatorului vulnerabil de energie.
Moldova are sistemul „Ajutor la contor” prin care gospodăria se înscrie într-un sistem digital, iar compensația e calculată individual, folosind veniturile, componența familiei, proprietățile, consumul istoric și tipul de încălzire. Sistemul verifică automat informații din baze de date fiscale, sociale, cadastrale, bancare și de la furnizorii de energie. În sezonul 2025–26 au beneficiat aproximativ 620.
000 de gospodării. Prin contrast, România aplică politici primitive, anti-sociale şi păguboase pentru buget de tip plafonare generală a prețurilor deoarece nu are capacitate tehnică (sau curaj politic) să adopte un sistem sofisticat de sec 21 ca în Moldova. 3.
Reforma administrației locale prin amalgamarea UAT rurale. Reforma e abia la primii paşi dar, dacă va continua, va fi probabil unul din puţinele exemple de succes din Europa în ultimii ani. Concret, Moldova are din 2023 un mecanism de amalgamare voluntară a UAT, cu stimulente financiare, pe care în 2026 l-a simplificat.
Până acum avem peste 300 de decizii locale de inițiere a amalgamării. În România nu există vreo perspectivă de a iniţia asemenea reformă, dată fiind situaţia politică. 4.
Transparența datelor publice (open government).