Violența coloniștilor israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania nu mai e un șir de incidente izolate. A devenit un fenomen cu cauze politice, juridice și ideologice care se susțin unele pe altele. Satele palestiniene atacate, livezile de măslini incendiate și comunitățile de păstori alungate de pe pământurile lor sunt efectul unui climat în care cei care comit violențe se așteaptă, de cele mai multe ori, să nu fie trași la răspundere.
Primul factor este politic. Actualul guvern israelian îi include pe Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, doi lideri ai dreptei naționaliste religioase, care provin chiar din mișcarea coloniștilor. Smotrich are atribuții largi asupra administrației civile din Cisiordania, iar Ben-Gvir conduce ministerul care răspunde de poliție. Pentru coloniștii radicali, mesajul e clar: oamenii care ar trebui să-i controleze le împărtășesc obiectivele. Extinderea coloniilor și legalizarea retroactivă a avanposturilor ridicate fără aprobare au mers mână în mână cu creșterea numărului de atacuri.
Al doilea factor este impunitatea. Organizațiile israeliene pentru drepturile omului care monitorizează plângerile palestinienilor arată de ani buni că doar o mică parte dintre ele ajung la un rechizitoriu, iar condamnările sunt și mai rare. Soldații prezenți la fața locului intervin adesea târziu sau deloc, iar în unele cazuri documentate au stat alături de atacatori. Când riscul de a fi pedepsit e aproape nul, violența nu mai costă nimic, ba chiar aduce teren.
Contextul regional a accelerat totul. După atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul din Gaza, agențiile ONU au consemnat niveluri record ale atacurilor coloniștilor în Cisiordania, cu atenția internațională îndreptată aproape exclusiv spre Fâșia Gaza. Presiunea externă a slăbit și ea. Sancțiunile impuse de administrația Biden unor coloniști violenți au fost anulate de Donald Trump imediat după revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025. Nici avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din iulie 2024, care a declarat ilegală ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene, nu a schimbat nimic pe teren.
Miza depășește siguranța fiecărui sat. Fiecare comunitate palestiniană care își părăsește pământul sub presiune lasă în urmă un teritoriu pe care coloniile îl pot ocupa. Așa se adâncește fragmentarea Cisiordaniei și se îngustează și mai mult spațiul pentru un viitor stat palestinian. Câtă vreme guvernul de la Ierusalim și aliații săi occidentali nu au interesul sau voința să intervină, nimic nu arată că violența ar urma să scadă.
Sursă text și foto: Al Jazeera — articolul original