Elevele care devin mame înainte de majorat nu mai riscă să piardă bursa de 700 de lei pe lună în ziua în care împlinesc 18 ani. Hotărârea de Guvern nr. 738/2026, publicată pe 21 septembrie, stabilește că sprijinul continuă până la finalizarea învățământului obligatoriu, nu doar până la o vârstă-limită. Schimbarea pare tehnică, dar are efect direct pentru fetele care și-au întrerupt școala din cauza sarcinii. Multe dintre ele revin la cursuri cu un an sau doi de întârziere și ajung să termine liceul după majorat, adică exact în perioada în care, până acum, ajutorul financiar putea dispărea.
Suma nu este nouă. Este prevăzută în Legea învățământului preuniversitar și s-a plătit și în anul școlar trecut. În anul școlar 2026-2027 rămâne cea mai mare bursă din învățământul de stat: bursa de merit este de 450 de lei, iar cea socială și cea tehnologică sunt de câte 300 de lei. Noutatea ține de definiția „reintegrării”. Vechea formulare spunea doar când începe reintegrarea, nu și când se termină. Noul text o descrie ca pe o perioadă întreagă, de la revenirea elevei în clasă până la încheierea studiilor obligatorii. Bursa se acordă elevelor reintegrate într-o școală, înscrise la cursuri de zi, care au în întreținere cel puțin un copil propriu. Se poate cumula cu bursa de merit, cu cea socială și cu cea tehnologică, dacă eleva îndeplinește și condițiile acestora.
Cererea nu o depune eleva, ci părinții sau reprezentantul legal. Ei duc la secretariatul școlii un dosar cu două documente, pe care îl analizează comisia de management al burselor din unitatea de învățământ. Comisia stabilește apoi lista beneficiarelor. Banii se plătesc pe perioada cursurilor, dar și în timpul pregătirii și susținerii Evaluării Naționale, a primei sesiuni de Bacalaureat, a examenului de certificare a calificării profesionale și a stagiilor de practică. Spre deosebire de bursa socială, cea pentru mame minore nu se plătește în vacanțe.
Cea mai mare diferență față de celelalte burse este regula absențelor. O elevă pierde bursa pe o lună doar dacă strânge cel puțin 60 de absențe nemotivate în luna respectivă. Pentru bursele de merit, sociale și tehnologice, pragul este de 10. Decizia de suspendare o ia directorul, la propunerea comisiei. Absențele pe motiv medical pot fi motivate cu acte în cel mult 7 zile de la revenirea la școală. Toleranța mare pleacă de la o realitate simplă: o mamă cu un copil mic nu poate avea aceeași prezență ca o colegă fără astfel de responsabilități. Metodologia lasă totuși o zonă neclară. Dacă eleva abandonează din nou, pierde bursa, dar textul nu spune explicit dacă o nouă întoarcere la școală contează ca o nouă reintegrare. Tocmai la aceste eleve, cu parcursuri școlare fragmentate, situația nu e deloc rară.
Problema pe care încearcă s-o rezolve bursa e mare. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2025 s-au născut aproximativ 6.000 de copii din mame minore, cu 3.700 mai puțini decât acum zece ani. Scăderea este reală, dar România rămâne cu mult peste restul Europei. Deși are doar în jur de 4% din nașterile din Uniunea Europeană, țara noastră înregistrează peste 26% dintre nașterile la mame minore din UE și peste 41% dintre cele la fete sub 15 ani. Aproape unul din cinci copii născuți din mame minore are deja frați mai mari, semn că în unele comunități fenomenul se transmite de la o generație la alta.
Rămâne însă întrebarea cea mai importantă, la care autoritățile nu au dat un răspuns public: câte dintre aceste mute tinere se întorc efectiv în bănci. Fără date despre numărul beneficiarelor și despre câte dintre ele termină școala, nu se poate spune dacă 700 de lei pe lună ajung să schimbe traiectoria unei adolescente sau rămân doar o prevedere bine gândită pe hârtie. Clarificarea din septembrie elimină un obstacol birocratic. Pentru o fată care crește singură un copil, însă, între drumul spre școală și creșă, banii rezolvă doar o parte din problemă.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original