Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Bulgaria poate absorbi energia ieftină produsă în orele cu soare, o poate stoca și o poate pune la dispoziție exact atunci când cererea regională explodează Bulgaria exportă energie la nivel record și anunță milioane de venituri suplimentare, în timp ce România importă masiv pe fondul secetei și al Dunării scăzute. Seceta extremă și nivelul fără precedent de scăzut al Dunării au schimbat rapid echilibrul energetic din regiune.
În timp ce România se confruntă cu un deficit tot mai mare de electricitate în orele de vârf și ajunge să importe masiv, Bulgaria anunță exporturi record și venituri suplimentare de milioane. Diferența este explicată nu doar prin producția nucleară, ci și prin investițiile masive în baterii de stocare. România traversează una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimii ani.
O unitate de la centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă este oprită, producția hidro este afectată de secetă, iar în serile caniculare consumul crește puternic. În același timp, producția fotovoltaică dispare după apus, exact când cererea de electricitate rămâne ridicată. În acest context, Bulgaria a ajuns să fie una dintre principalele surse de energie pentru România.
La Sofia, însă, aceeași criză hidrologică este transformată într-o oportunitate economică. Bulgaria exportă în aceste zile între 32. 000 și 33.
000 MWh de energie electrică pe zi, volume descrise de autoritățile și presa de la Sofia drept fără precedent. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a explicat că situația dificilă provocată de seceta din regiune a devenit o sursă importantă de venituri pentru sistemul energetic bulgar. „Din cauza crizei de pe Dunăre, câștigăm milioane în venituri suplimentare față de nivelul obișnuit”, a declarat ministrul, potrivit relatărilor din presa bulgară.
Diferența dintre cele două țări este cu atât mai vizibilă cu cât România este afectată direct de nivelul Dunării. Pe 28 iulie, Nuclearelectrica a oprit preventiv Unitatea 1 de la Cernavodă, din cauza nivelului extrem de scăzut al fluviului. Unitatea 2 a fost pregătită pentru o eventuală oprire, dar a rămas conectată după ce parametrii au permis continuarea funcționării în condiții de siguranță.
Datele Transelectrica pentru seara de 6 august arată dimensiunea presiunii asupra sistemului românesc. La ora 19:45, România consuma aproximativ 7. 232 MW, în timp ce producția internă era de numai 4.
991 MW. Diferența era acoperită printr-un import net de aproximativ 2. 240 MW, ceea ce însemna aproape o treime din consumul instantaneu.
Cel mai mare flux fizic provenea din Bulgaria, aproximativ 2. 474 MW prin cele patru interconexiuni dintre cele două țări. Este important de precizat că fluxul fizic de la frontieră nu înseamnă automat că întreaga cantitate este consumată în România.
O parte din energia care intră în sistemul românesc poate tranzita ulterior către alte state, inclusiv Republica Moldova. Totuși, dimensiunea fluxului arată importanța tot mai mare a coridorului energetic România–Bulgaria. Presa bulgară a remarcat, la rândul ei, cererea ridicată din regiune.
Traderi din România și Ungaria ar fi solicitat capacități transfrontaliere de 3. 500-4. 000 MW pentru achiziții de energie din Bulgaria, iar capacitatea disponibilă pentru export era practic utilizată integral.
Avantajul Bulgariei nu se limitează la centrala nucleară de la Kozlodui. Țara vecină a investit accelerat în capacități de stocare a energiei, iar bateriile au schimbat modul în care poate fi utilizată energia produsă în timpul zilei. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, susține că în mai puțin de un an au fost introduse peste 6 GW de sisteme de baterii, dezvoltate inclusiv cu finanțare prin Planul de Redresare și Reziliență.
Aceste capacități permit Bulgariei să preia energia atunci când producția este foarte mare și prețurile sunt scăzute, să o stocheze și apoi să o livreze în rețea atunci când cererea crește.