Documentarul „Moșteniri coregrafice: Perspective”, dedicat coregrafului Oleg Danovski la 30 de ani de la dispariția sa, ajunge în București în două reprezentații cu intrare liberă: marți, 13 octombrie, la ora 18:30, la Opera Națională București, și sâmbătă, 17 octombrie, la ora 16:00, la Cărturești Modul. Proiecția este însoțită de expoziția-arhivă „Oleg Danovski. Retrospectivă coregrafică”.
Biletele au valoare zero și se obțin pe platforma Eventbook, la pagina dedicată filmului pentru București. Filmul fusese prezentat deja la finalul lui septembrie, la Centrul Cultural „Jean Constantin” din Constanța, iar organizatorii l-au anunțat printr-un comunicat de presă.
Episodul face parte dintr-o serie documentară și se oprește asupra ultimei etape din creația lui Danovski, cea de la Constanța. Aici a înființat primul teatru de balet din România, o instituție independentă de Operă, pe care, spun autorii, și-o dorise toată viața. Filmul urmărește drumul companiei de la Ansamblul de Balet Contemporan și Clasic al Teatrului „Fantasio” până la Teatrul de Balet „Oleg Danovski”, integrat ulterior în actualul Teatru Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, devenit între timp un brand al orașului.
Portretul coregrafului se construiește din interviuri, imagini de arhivă publice și private și secvențe din repertoriul clasic, filmate în locuri reprezentative din Constanța și dansate de actualii prim-soliști ai teatrului, Cătălina Iliescu și Adrian Mihaiu. Își aduc aminte de întâlniri și spectacole Oleg Danovski Jr., Florin Brîndușă, Traian Vlaș, Eva Spirescu, Delia Hanțiu, Stela Cocârlea, Felicia Șerbănescu, Liana Tugearu, Ileana Iliescu și Gilbert Mayer.
Cifrele din perioada constănțeană spun mult despre amploarea activității. În 18 ani, Danovski a semnat aproximativ 33 de premiere, în stiluri și dimensiuni variate, iar compania a făcut 40 de turnee pe trei continente: Siria, Italia, Republica Federală Germania, SUA, Canada, Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria, Uniunea Sovietică, Turcia, Israel, Cehoslovacia, Taiwan și China. Performanța cântărește mai mult dacă ne gândim la regimul comunist, când deplasările artiștilor români în străinătate erau strict controlate.
Expoziția care însoțește proiecțiile urmărește cele aproape șase decenii de carieră ale coregrafului, de la începuturile ca dansator și coregraf în teatrele de revistă „Cărăbuș” și „Alhambra”, la Opera Română din București și, mai târziu, la Constanța.
Sursă text și foto: Capital Cultural — articolul original