Președintele Nicușor Dan participă joi, 15 octombrie 2026, și vineri, 16 octombrie, la summitul Consiliului European de la Bruxelles, unde România va pleda pentru un buget „ambițios” al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Miza pentru București este concretă: mărimea fondurilor pentru coeziune și agricultură, dar și cât din noul buget va merge spre apărare, energie și tehnologii avansate.
Poziția a fost stabilită la o ședință de lucru organizată de șeful statului la finalul săptămânii trecute, potrivit Administrației Prezidențiale. Scopul a fost coordonarea liniei României înaintea negocierilor dintre liderii europeni, în care viitorul Cadru Financiar Multianual se află printre temele principale.
România vrea să se păstreze un nivel ridicat de finanțare pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună. Administrația Prezidențială le descrie drept instrumente care reduc decalajele dintre statele membre, ajută la modernizarea agriculturii, susțin comunitățile rurale și întăresc securitatea alimentară. Cadrul financiar va decide, practic, cât se poate investi în următorii ani în infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. Țara noastră va cere și bani pentru capacitatea europeană de apărare, cu accent pe Flancul estic și pe regiunea Mării Negre, și va susține măsuri de creștere a competitivității și de reducere a dependențelor strategice în energie și tehnologii avansate.
Bugetul nu e singurul subiect pe masa liderilor. Potrivit site-ului Consiliului European, summitul se concentrează pe economie și pe competitivitate, „în fața incertitudinii geopolitice în creștere”. La energie, oficialii vor transmite Comisiei Europene măsuri specifice și temporare, pe termen scurt, menite să atenueze efectul prețurilor ridicate asupra cetățenilor și companiilor, și vor discuta strategia pe termen lung de reducere a dependenței de combustibilii fosili. Consiliul descrie bugetul 2028-2034 drept „instrumentul strategic pentru a construi o Europă mai prosperă, mai competitivă și mai autonomă din punct de vedere strategic”.
Ucraina rămâne pe agendă ca prioritate-cheie. Liderii vor negocia continuarea sprijinului și vor aborda nevoile operaționale ale infrastructurii critice ucrainene înainte de iarnă. Vor analiza, de asemenea, comportamentul tot mai agresiv al Rusiei, inclusiv atacurile hibride din Europa, și progresele în pregătirea pentru apărare, cu discuții despre cum poate fi accelerat ritmul. Pe listă mai figurează migrația, extinderea și reformele UE, precum și situația din Orientul Mijlociu.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original