Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a recunoscut miercuri, la Paris, că se teme de un buget agricol mai mic decât ar avea nevoie fermierii europeni în perioada 2028-2034. Avertismentul vine cu o săptămână înainte de summitul de la Bruxelles, din 14 și 15 octombrie, unde liderii statelor membre vor discuta viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) și bugetul general al Uniunii. „Acolo se vor juca cărțile”, a spus Hansen în fața deputaților francezi, potrivit AFP.
Miniștrii agriculturii cer un buget puternic, durabil și mai mare decât cel propus acum, a explicat comisarul, dar nu aceasta este neapărat și dorința capitalelor europene. „Sunt îngrijorat”, a admis el. Marți, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, criticase deja tăierile masive cerute pentru următorul buget european de Germania și de alte cinci state: Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia.
Cifrele explică miza. Bruxellesul a propus un prag minim protejat de aproximativ 300 de miliarde de euro pentru ajutoarele destinate veniturilor fermierilor, față de 387 de miliarde în exercițiul 2021-2027. Reducerea a stârnit nemulțumiri în sectorul agricol, iar în ianuarie von der Leyen anunțase o suplimentare de aproape 100 de miliarde de euro.
Hansen a insistat că o agricultură productivă, rezilientă, competitivă și durabilă nu poate exista fără o PAC „puternică și comună”. Auditoriul era, de altfel, convins dinainte: Franța, primul beneficiar al PAC, cere un buget consistent și păstrarea politicilor comune, în loc ca acestea să fie lăsate la latitudinea fiecărui stat. Disputa de fond e deci între cei care vor să protejeze banii agricoli la nivel european și cei care vor un buget total mai mic, cu mai multă libertate la nivel național.
Comisarul a descris agricultura drept sector strategic: Uniunea este cel mai mare exportator mondial de produse agricole, cu 9 milioane de exploatații, o valoare adăugată anuală de aproape 900 de miliarde de euro și 30 de milioane de locuri de muncă, mai mult decât dublul industriei auto. Fermierii au nevoie de stabilitate, iar sprijinul pentru venit rămâne indispensabil, a argumentat el, pentru că europenilor li se cer standarde mai stricte decât producătorilor din alte părți ale lumii.
Dacă Europa pierde suveranitatea alimentară, a avertizat Hansen, prețul va fi mult mai mare, nu doar financiar, ci și în calitatea alimentelor oferite cetățenilor. „Este o responsabilitate uriașă”, a concluzionat comisarul luxemburghez.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original