Tribunalul București a decis să nu-l priveze de libertate pe Călin Georgescu. Motivarea, consultată de G4Media, arată că judecătorii nu au fost convinși de dosarul DIICOT: din probele depuse de procurori nu rezultă, dincolo de orice suspiciune, că fapta ar fi o infracțiune. Pentru un parchet care a cerut o măsură atât de severă, e un reproș greu. Totuși, povestea nu s-a încheiat, pentru că decizia definitivă este așteptată marți.
Magistrații au mai spus ceva care cântărește mult în economia hotărârii. Presupusul prejudiciu din dosar ar avea, în opinia lor, o „rezonanță socială negativă mult redusă” față de alte înșelăciuni. Adică nici fapta, așa cum e descrisă de acuzare, nici impactul ei asupra publicului nu justifică, deocamdată, măsura cerută de procurori. Iar acesta este unul dintre criteriile pe care instanțele le folosesc când decid dacă un inculpat trebuie ținut departe de societate.
Pentru DIICOT, motivarea e incomodă. Judecătorii nu contestă doar necesitatea măsurii, ci și soliditatea probelor de până acum. Asta poate conta la judecarea contestației, dar și mai departe, pentru că orice apărător va folosi aceste formulări în etapele următoare ale procesului. Pe de altă parte, o decizie privind măsurile preventive nu înseamnă o achitare. Ancheta continuă, iar procurorii pot aduce probe noi.
Miza depășește sala de judecată. Călin Georgescu a devenit una dintre cele mai polarizante figuri ale politicii românești după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, iar fiecare pas al procurorilor în dosarele sale e citit politic de ambele tabere. Susținătorii lui vor prezenta hotărârea tribunalului drept dovada unei persecuții. Criticii vor spune că e doar o etapă procedurală. Ambele interpretări sunt premature până marți, când o instanță superioară va da verdictul final asupra măsurii.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original