România a pus 50 de milioane de euro într-un nou mecanism regional care finanțează infrastructura. Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat, în numele și pe contul statului, acordul de participare la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări. Fondul este administrat de Fondul European de Investiții (FEI) și are ca țintă cel puțin 2 miliarde de euro pentru proiecte de energie, infrastructură digitală, mobilitate și infrastructură socială în statele UE dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. Cu această sumă, România este, alături de Polonia, cel mai mare contributor național.
Cifrele contează aici. Șase țări pun împreună 180 de milioane de euro. BID și banca de dezvoltare poloneză BGK dau câte 50 de milioane fiecare. Lituania participă prin ILTE cu 25 de milioane, iar Bulgaria tot cu 25 de milioane, prin JEREMIE, sub coordonarea Ministerului Inovării și Transformării Digitale. Croația contribuie prin HBOR cu 20 de milioane, iar Slovenia prin SID Kapital, filiala SID Banka, cu 10 milioane. FEI, care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, adaugă cel puțin aceeași sumă din resursele pe care le administrează. Astfel, capacitatea inițială de investiții ajunge la 360 de milioane de euro. Platforma rămâne deschisă și altor participanți: ținta este de 250 de milioane de euro din contribuții naționale, sumă pe care FEI o va egala cel puțin.
Mecanismul nu finanțează direct un drum sau o linie electrică. FEI va alege și va monitoriza mai multe fonduri de infrastructură, unele cu strategii generale, altele specializate. Pot intra atât administratori internaționali cu experiență, cât și echipe noi sau în formare din țările participante. Platforma va investi în aceste fonduri ca investitor ancoră, iar prezența ei ar trebui să atragă alături capital instituțional și privat. De aici vine promisiunea de multiplicare: din 360 de milioane de bani publici și europeni ar trebui să rezulte investiții de peste cinci ori mai mari.
„Cele 50 de milioane de euro pe care le angajăm acum nu reprezintă doar o contribuție la un fond regional, ci capital care intră într-un mecanism cu efect de multiplicare”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. El a adăugat că rolul BID este să multiplice resursele statului și să atragă capital privat. Directorul general al BID, Raluca Nicolescu, a explicat că semnarea acordului de mandat transformă intenția anunțată în aprilie, la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik, într-un angajament concret. Ea a subliniat avantajul diversificării între mai mulți administratori și a spus că obiectivul este crearea unei piețe regionale de fonduri de infrastructură care să poată finanța proiecte bine pregătite, inclusiv în România.
Momentul are o logică. Bugetul României este strâns de deficitul mare, iar termenul pentru banii din PNRR a expirat la sfârșit de august. În aceste condiții, statul are nevoie de instrumente care să aducă bani pentru infrastructură fără să consume masiv fonduri publice. Un fond de fonduri face exact asta, dar are și o limită: statul nu decide direct ce proiecte primesc bani. Deciziile le iau administratorii selectați de FEI, după criterii de randament și risc. Testul real pentru România va fi câte proiecte din țară vor ajunge în portofoliile acestor fonduri și cât de repede. Aici contează și capacitatea autorităților și a companiilor românești de a pregăti proiecte „bancabile”, un punct slab constant în ultimii ani.
Pentru BID, instituție înființată de curând, acordul este și un test de credibilitate. Aceasta este una dintre primele sale operațiuni vizibile la nivel regional și o pune pe același plan cu bănci de dezvoltare consacrate, precum BGK. Noul vehicul se adaugă celorlalte două instrumente de investiții dezvoltate deja în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Formatul, creat pentru a reduce decalajul de infrastructură dintre estul și vestul Uniunii, capătă astfel încă o sursă de finanțare.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original