Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată ÎCCJ amână hotărârea decisivă în procesul cu Guvernul Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat joi, pentru data de 3 septembrie, pronunțarea deciziei în procesul deschis împotriva Guvernului, miza litigiului fiind plata unor restanțe salariale record, estimate la 5 miliarde de lei. Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru data de 3 septembrie, pronunțarea deciziei definitive în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați.
Sumele rezultă din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, iar miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei. Tot pe 3 septembrie, judecătorii ÎCCJ ar urma să se pronunțe și asupra cererilor Guvernului privind sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte.
Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a stabilit atunci că autoritățile trebuie să pună în aplicare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În cazul întârzierii, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
În acțiunea depusă în instanță, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani. Instanța acuză, de asemenea, Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și afectează autoritatea hotărârilor judecătorești. În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu privire la mai multe prevederi din legea contenciosului administrativ.
Executivul vrea să se stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi care depășesc sumele prevăzute în buget. Guvernul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către CJUE. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.
„Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.
Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, declara Bolojan. Miza financiară a disputei este una importantă. Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent.
Banii suplimentari erau destinați în principal plății unor drepturi salariale restante, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.