Balenele australe care vin să nască în apele Patagoniei argentiniene pierd anul acesta neobișnuit de mulți pui, iar principala suspectă este o bacterie. Zeci de balene tinere au fost găsite din nou moarte pe plajele din provincia Chubut în această săptămână, un fenomen care durează din iunie. Medicii veterinari iau în calcul un focar de erizipel, o infecție gravă provocată de bacterii care trăiesc de obicei pe pielea mamiferelor. Deocamdată, cercetătorii nu văd un pericol pentru supraviețuirea speciei.
„Rata mortalității în rândul balenelor tinere este destul de ridicată, mai ales în acest sezon”, a declarat pentru AFP Mariano Coscarella, cercetător la Laboratorul pentru Mamifere Marine al CONICET, Consiliul Național pentru Cercetare Științifică și Tehnică din Argentina. Specialistul înclină spre o explicație naturală, dar lasă loc și altor ipoteze: influența activității umane „nu poate fi exclusă complet”. Autoritățile din Chubut au anunțat miercuri că lucrează cu cercetătorii pentru a stabili cauza exactă. Primele rezultate indică o „bacterie marină comună”.
Cifrele ajută la înțelegerea situației. În 2025, în zona Puerto Madryn și Peninsula Valdés a fost înregistrat un număr record de 2.110 balene australe, dintre care aproximativ 800 de pui. Anul acesta, autoritățile au numărat până acum 1.375 de exemplare, dintre care aproape 400 de pui. Sezonul nu s-a încheiat, așa că diferența nu înseamnă neapărat un declin. Totuși, cu mai puțini pui născuți și o mortalitate ridicată printre ei, generația din 2026 riscă să fie mult mai mică decât cea de anul trecut.
Pentru regiune, subiectul contează dincolo de biologie. Peninsula Valdés, pe coasta atlantică a Patagoniei, este unul dintre cele mai importante locuri de reproducere ale balenelor australe din lume. Aici femelele nasc și își cresc puii, iar observarea balenelor susține o bună parte din turismul din Puerto Madryn. Zona a mai trecut prin episoade de mortalitate ridicată în rândul puilor, iar oamenii de știință au investigat atunci mai multe cauze posibile, de la toxine produse de alge la atacurile pescărușilor care se hrănesc cu pielea balenelor. De aceea, cercetătorii nu se opresc la primul diagnostic: o bacterie obișnuită devine periculoasă de obicei atunci când animalele sunt deja slăbite, iar ce anume le-a slăbit este o întrebare la care încă nu există răspuns.
Coscarella spune că mortalitatea din acest sezon nu amenință populația pe termen mediu. Argumentul lui ține de longevitatea speciei: potrivit autorităților locale, balenele australe trăiesc în jur de 60 de ani, așa că un an prost pentru pui poate fi compensat în timp. Adulții pot ajunge la 17 metri lungime și cântăresc, în medie, aproximativ 40 de tone. Liniștea pe termen lung depinde însă de un lucru pe care îl vor arăta abia analizele: dacă 2026 rămâne un an izolat sau devine începutul unui fenomen care se repetă.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original