Scumpirile nu s-au terminat, iar cei care stabilesc prețurile o spun deschis. Ancheta de conjunctură a Institutului Național de Statistică, realizată în septembrie 2026, arată că 33% dintre managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă să crească prețurile în următoarele trei luni. Doar 1% cred că prețurile vor scădea. Mesajul pentru consumatori e clar: bonul de la raft va fi, cel mai probabil, mai mare. Datele arată însă că afacerile nu vor câștiga mai mult din asta, pentru că nici comercianții nu se așteaptă să vândă mai mult.
Diferența dintre cele două tabere dă un sold conjunctural de +32% pentru prețurile din retail. Este unul dintre cele mai puternice semnale din raport. Pentru cifra de afaceri, soldul este de -1%, practic o stagnare. Pe scurt, magazinele se pregătesc să vândă cam aceeași cantitate de marfă, dar mai scump. Asta înseamnă de obicei că pun pe seama clientului costurile care le-au crescut lor: energia, chiriile, salariile, transportul. Consumatorul nu va primi mai mult pentru banii în plus, ci va plăti aceleași produse la un preț mai mare. Faptul că vânzările nu cresc arată că puterea de cumpărare e deja la limită și că retailerii nu contează pe o cerere mai mare.
Și celelalte sectoare merg în aceeași direcție, doar că în ritmuri diferite. În construcții, soldul pentru prețurile lucrărilor ajunge la +33%, cel mai mare din toată ancheta. Pentru cine vrea să cumpere o locuință sau să facă o renovare, asta anunță costuri mai mari, chiar dacă activitatea din domeniu rămâne pe loc. În industria prelucrătoare, soldul pentru prețurile produselor este de +21%, iar producția este văzută ca stabilă. Serviciile par mai liniștite, cu un sold de +14% pentru tarife și cu cifra de afaceri și personalul estimate ca relativ constante.
Pe piața muncii apare o ruptură. În retail, angajatorii se așteaptă la o creștere moderată a numărului de salariați, cu un sold de +7%. Fabricile anunță opusul: soldul pentru personal este de -6%, deci mai mulți manageri se gândesc la reduceri decât la angajări. Industria plătește mai mult pe energie și materii prime și nu vede o creștere a comenzilor. Reacția ei firească este să taie din costuri, iar cheltuielile cu personalul sunt printre primele vizate.
Cifrele trebuie citite corect. Soldul conjunctural nu înseamnă că prețurile vor crește cu 32% sau cu 21%. El arată diferența dintre procentul managerilor care anticipează o creștere și al celor care anticipează o scădere. INS subliniază că este vorba despre percepții și intenții, nu despre evoluții măsurate. Tocmai de aceea ancheta contează: ea surprinde ce plănuiesc firmele înainte ca planurile să ajungă în indicele prețurilor de consum. Iar acum, aproape toate sectoarele indică aceeași direcție pentru următoarele luni: activitate economică fără avânt și prețuri care continuă să urce.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original