Asociația „Basarabia” cere Radei Supreme de la Kiev să amâne votul asupra proiectului de lege nr. 16119 privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, programat pentru luni, 12 octombrie 2026. Organizația susține că reprezentanții românilor din Ucraina nu au fost consultați real, iar amendamentele lor au fost ignorate luni la rând. Poziția a fost adresată președinților Ucrainei și României, conducerii celor două parlamente și miniștrilor de externe de la Kiev și București.
Documentul îi vizează direct pe Volodîmîr Zelenskii, Nicușor Dan, Ruslan Stefanciuk, Mircea Abrudean, Sorin-Mihai Grindeanu, Serhii Sîbiha și Oana Țoiu. Asociația cere, totodată, ca amendamentele formulate de un grup de autori condus de Aurica Bojescu să fie luate în calcul. Bojescu este președinte al Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, secretar executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” și reprezentantă a minorității române în Consiliul uniunilor civice ale minorităților naționale din Ucraina.
Miza imediată ține și de calendar. O „sesiune de informare” online a fost fixată pe 9 octombrie, la ora 12:30, cu reprezentanți ai Ministerului Educației din Ucraina și ai Oficiului Guvernamental pentru Coordonarea Integrării Europene și Euro-atlantice. Invitația, formulată de Ambasada României în Ucraina, a ajuns la asociațiile românilor abia după ora 19:00 în seara de 8 octombrie, adică la trei zile de la votul din parlament. Pentru asociație, asta arată că întâlnirea a fost convocată în grabă și nu poate ține loc de dezbatere reală, mai ales în lipsa unor consultări cu comunitățile istorice din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa.
Neîncrederea se sprijină, spun semnatarii, pe experiențe recente. La ședința Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pentru minoritățile naționale din 28 august 2026, găzduită de Ministerul Afacerilor Externe al României, și la masa rotundă din 31 august dedicată primei sărbătoriri oficiale a Zilei Limbii Române în Ucraina, organizată de Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea de Conștiință, vorbitorii din comunitatea românească ar fi avut timp limitat. Unii lideri de opinie ar fi fost scoși de pe listă sau chiar excluși din conferințele video, potrivit asociației.
Textul comunicatului publicat este trunchiat la punctul al doilea, așa că nu se poate vedea în integralitate ce alte solicitări conține. Rămâne de văzut dacă Rada va ține cont de apel înainte de ședința de luni, dar cererea pune în fața ambelor capitale o întrebare incomodă: cât de mult contează vocea comunității în decizii care îi privesc direct școlile și limba maternă.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original