Armata etiopiană a ieșit din tăcere și anunță că a respins atacurile din noul val de lupte. Este prima reacție oficială a militarilor de la reizbucnirea confruntărilor. Mesajul este scurt și, deocamdată, nu poate fi verificat independent. Pentru o țară care încă își revine după unul dintre cele mai sângeroase conflicte din ultimele decenii, faptul că armata vorbește public despre asta spune destul despre cât de serioasă e situația.
În informațiile făcute publice nu apar deocamdată bilanțuri, localități precise sau detalii despre cine a atacat. Asta nu surprinde. Addis Abeba controlează strict informațiile despre operațiunile militare, iar accesul presei independente în zonele de conflict este de mult limitat. Pentru un comunicat de genul acesta, „am respins atacurile” e formula obișnuită: guvernul arată că are situația sub control, fără să spună ce a costat.
Contextul explică de ce fiecare nou episod de violență e urmărit cu îngrijorare. Războiul din Tigray s-a încheiat oficial în noiembrie 2022, prin acordul de la Pretoria, dar pacea a rămas fragilă. În regiunea Amhara, guvernul federal se luptă din 2023 cu miliția Fano. Relațiile cu Eritreea s-au răcit vizibil după ce premierul Abiy Ahmed a insistat public că Etiopia are nevoie de acces la Marea Roșie. În aceste condiții, orice ciocnire locală poate escalada rapid într-o criză regională.
Urmează întrebarea dacă celelalte părți vor da propria versiune și dacă actorii internaționali, în special Uniunea Africană, care a mediat acordul din 2022, vor interveni diplomatic. Cei mai expuși sunt, ca de obicei, civilii din zonele afectate. Mulți dintre ei n-au apucat să se refacă după ultimul război, iar ajutorul umanitar ajunge greu la ei chiar și în perioadele de acalmie.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original