România vrea să atragă bani americani în energie, infrastructură digitală și minerale critice printr-un fond de investiții comun cu U.S. International Development Finance Corporation (DFC), agenția guvernului american care finanțează proiecte în străinătate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că propunerea e deja în discuție. Fondul ar urma să adune la un loc Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat din Statele Unite și alte surse de finanțare. Anunțul a venit după o întâlnire cu reprezentanții DFC la New York, la care a participat și președintele Nicușor Dan. Deocamdată, nu se știe cât de mare va fi fondul și nici când va fi înființat.
Ministrul prezintă inițiativa ca pe trecerea de la vorbe la fapte. „Nu mai vorbim doar despre domenii de interes și oportunități de colaborare. Discutăm despre proiecte, structuri de finanțare și analiză tehnică”, a spus Nazare. Ca să susțină ideea, a descris un parcurs de aproape un an. Primul contact cu noua conducere a DFC a fost în octombrie 2025, la Washington, unde s-a întâlnit cu Ben Black, noul CEO al instituției. Discuțiile au continuat la Atena, în marja unei conferințe Atlantic Council, și apoi la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik. Cel mai concret pas a venit în august, când DFC a trimis la București o echipă de specialiști. Aceștia au căutat și au evaluat proiecte din energia nucleară, gaze naturale, infrastructură și tehnologie.
Pentru București, miza e mai mare decât o simplă linie de credit. Prin DFC, care are peste 40 de miliarde de dolari investiți în lume, Washingtonul își face politica economică externă. Instituția a devenit un instrument important în competiția cu China pentru lanțurile de aprovizionare cu minerale critice și pentru infrastructura strategică. Nu întâmplător lista de domenii anunțată de Nazare seamănă cu prioritățile americane. România are și ea proiecte în care capitalul american contează deja, mai ales în nuclear, unde colaborarea cu SUA e veche. Țara are și resurse de gaze, iar acestea cer investiții mari ca să fie exploatate.
Rolul Băncii de Investiții și Dezvoltare e poate cel mai interesant element tehnic. Potrivit ministrului, s-a discutat cum ar putea fi folosiți banii americani și românești împreună pentru a atrage investiții private mult mai mari. Pe scurt, statul și DFC ar prelua o parte din risc, iar investitorii privați ar fi mai dispuși să intre în proiecte pe care altfel le-ar ocoli. Modelul e des folosit în finanțarea pentru dezvoltare. Reușita depinde însă de ce proiecte ajung efectiv în portofoliu și de cât de repede pot fi pregătite, iar la acest capitol România nu stă foarte bine.
Până la cifre și termene clare, anunțul rămâne o declarație de intenție, chiar dacă una mai avansată decât altele. „Obiectivul este clar: mai mult capital american în România, mai multă tehnologie, mai multe investiții și capacități de producție dezvoltate aici”, a transmis Nazare. Adevăratul test vine abia acum: o structură juridică pentru fond, o sumă angajată de ambele părți și primele proiecte care primesc bani.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original