România a trecut de un nou test de credibilitate financiară, dar scorul rămas la limită arată că marja de eroare s-a îngustat, nu că problemele s-au rezolvat. Standard & Poor’s a decis pe 2 octombrie să confirme ratingul suveran al țării la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, menținând România în categoria investment grade, pe ultima ei treaptă. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a salutat decizia, dar a ales să transmită un avertisment mai degrabă decât un mesaj de relaxare.
„Cumpăna nu a trecut complet”, a transmis Nazare, subliniind că rezultatul S&P reflectă eforturile de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene din acest an, nu o garanție pentru viitor. Ministrul a insistat că decizia agenției nu trebuie citită ca un semnal pentru relaxarea politicii bugetare, ci ca un motiv să se continue reducerea deficitului, stabilizarea datoriei publice și respectarea angajamentelor asumate față de partenerii europeni.
Miza reală se joacă, de fapt, pe orizontul 2027-2028, perioada pe care S&P o consideră cea mai expusă riscurilor. Agenția avertizează că o abatere semnificativă de la traiectoria de reducere a deficitului ar putea pune presiune suplimentară pe rating, în timp ce o îmbunătățire a perspectivei ar presupune o reducere substanțială a deficitelor fiscal și extern, dublată de reluarea creșterii economice. Practic, S&P a cumpărat timp României, nu a eliminat riscul de retrogradare.
Context care contează: decizia S&P nu vine izolată. Moody’s păstrează și ea calificativul Baa3 cu perspectivă negativă, iar Fitch are România la BBB-, tot cu perspectivă negativă. Toate cele trei mari agenții converg, așadar, spre același diagnostic – țara rămâne în zona recomandată investițiilor, dar la limită, cu riscuri considerate semnificative pentru evaluările viitoare.
Pe acest fond, Nazare a fixat și câteva repere pentru perioada următoare: reducerea sustenabilă a deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB rămâne obiectivul central pe termen mediu. Mesajul ministrului sugerează că, cel puțin la nivel declarativ, Guvernul vrea să evite scenariul în care incertitudinea politică, menționată explicit de S&P drept risc, se transformă în argumentul care să împingă România spre o nouă retrogradare a perspectivei sau chiar a ratingului.
Sursă text și foto: InfoTimi — articolul original