România ar putea avea, pentru prima dată, reguli scrise special pentru alegeri parlamentare anticipate. Autoritatea Electorală Permanentă a pus în transparență decizională un proiect de lege care stabilește ce se întâmplă dacă Parlamentul este dizolvat. Proiectul prevede termene electorale mai scurte și reduce la jumătate numărul de semnături de care au nevoie candidații. Miza e mare: dacă se ajunge la alegeri anticipate, statul trebuie să le organizeze într-un timp foarte scurt, iar actualul cadru legal nu a fost gândit pentru o asemenea situație.
De la 1989 încoace, România nu a avut niciodată alegeri parlamentare anticipate. Constituția permite dizolvarea Legislativului, dar în condiții stricte. Președintele poate lua această decizie numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. În plus, Parlamentul trebuie să nu fi acordat votul de încredere Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și să fi respins cel puțin două cereri de învestitură. După dizolvare, noul Parlament trebuie ales în cel mult trei luni. Calendarul unui scrutin obișnuit, cu depunerea candidaturilor, contestații, tipărirea buletinelor și logistica secțiilor de votare, nu încape ușor în acest interval. Acesta e golul pe care AEP încearcă să-l acopere.
Cea mai vizibilă schimbare privește semnăturile. Dacă numărul lor se reduce la jumătate, partidele mici și candidații independenți pot intra mai ușor în cursă. Pe de altă parte, crește riscul ca buletinele de vot să fie mai lungi și mai fragmentate. Pentru formațiunile mari, cu rețele în toată țara, diferența contează puțin. Pentru un independent care vrea să candideze, de exemplu, în Alba, jumătate din efortul de strângere a semnăturilor poate decide dacă ajunge sau nu pe buletin.
Proiectul nu apare într-un moment neutru. Faptul că AEP pregătește acum regulile pentru un scenariu care nu s-a mai produs până acum arată că instituția vrea să nu fie luată prin surprindere. Crizele guvernamentale din ultimii ani au readus des în discuție varianta anticipatelor, fie ca amenințare politică, fie ca ieșire dintr-un blocaj. Fără proceduri clare, o eventuală dizolvare ar fi dus la improvizații și, foarte probabil, la contestații în instanță.
Documentul este deocamdată doar în consultare publică. Partidele, organizațiile societății civile și specialiștii în drept electoral pot trimite observații. Ar urma apoi adoptarea de către Guvern și votul din Parlament. Probabil că cele mai multe discuții vor fi despre echilibrul dintre viteză și corectitudine: termene prea scurte pot limita dreptul la contestație și timpul de informare al alegătorilor, iar termene prea lungi pot face imposibilă respectarea limitei de trei luni din Constituție.
Sursă text și foto: Alba24 — articolul original