Statuie ecvestră din bronz a unui voievod cu barbă și căciulă, pe un soclu de piatră, pe fundal de cer cu nori; seamănă cu monumentele dedicate lui Mihai ViteazFoto: Făclia de Cluj

Se împlinesc 427 de ani de la 1 noiembrie 1599, ziua în care Mihai Viteazul a intrat triumfal în Alba Iulia, după ce îl învinsese la Șelimbăr pe Andrei Báthory. Momentul a deschis drumul primei uniri politice a Transilvaniei cu Țara Românească, iar cetatea de pe Mureș a devenit, pentru scurt timp, capitala unui stat care avea să cuprindă și Moldova.

Miza era una de securitate, nu doar de prestigiu. Istoricul Florin Constantiniu arată, în „O istorie sinceră a poporului român” (Editura Univers enciclopedic, București, 2002), că unirea a fost determinată de nevoia unui front antiotoman puternic și înlesnită de legăturile economice, politice și culturale dintre cele trei țări române în Evul Mediu. Din aceleași considerente a venit și campania din Moldova, unde trebuia scos din joc Ieremia Movilă, văzut ca dușman al domnului.

Campania moldoveană s-a desfășurat în primăvara lui 1600. La sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai, Mihai a atacat din trei direcții, iar în zilele de 6-7 mai grosul oastei se afla la Bacău. Cetatea Sucevei a fost ocupată la 26 mai 1600, iar într-un hrisov dat la Iași pe 27 mai domnul se intitula „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei”. Era prima dată când cele trei țări române se aflau sub aceeași conducere.

Drumul până acolo fusese lung. Născut în 1557 sau 1558, fiul lui Pătrașcu cel Bun, Mihai urcase treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinți, mare stolnic și mare postelnic până la mare ban al Craiovei, în 1593. În septembrie același an a devenit domn al Țării Românești, sprijinit de familii boierești puternice, precum Buzeștii și Cantacuzinii, și de principele Transilvaniei, Sigismund Báthory. Războiul antiotoman a început la 13 noiembrie 1594, cu atacarea creditorilor și negustorilor otomani din Țara Românească, apoi luptele s-au mutat spre Dunăre, la Giurgiu și Rusciuc.

Relația cu Transilvania a fost, la început, mai degrabă una de subordonare. Tratatul din 20 mai 1595, încheiat la Alba Iulia după ce o delegație de 12 boieri munteni plecase într-acolo la 1 mai, nu era simpla alianță pe care o voise Mihai. Domnul devenea locțiitor al lui Sigismund Báthory în Țara Românească, cu autoritate limitată inclusiv față de marii boieri. Patru ani mai târziu, la Alba Iulia, raportul de forțe se răsturnase.

Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original

Scris de Ionut Andronesi

Redactor-șef Ziaro.ro. Coordonează redacția și stabilește ce știri regionale și naționale ajung pe site. Știrile sunt redactate cu ajutorul inteligenței artificiale, pornind de la sursele citate la finalul fiecărui articol.

Scrie un comentariu

Adresa de e-mail nu se publică. Comentariile cu linkuri pot aștepta aprobarea.