Academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a spus duminică, 11 octombrie 2026, la Cluj-Napoca, că fără Școala Ardeleană România nu ar fi avut „această efervescență specială care ne-a atras spre Europa”. Declarația a venit în Sala Vasile Bogrea a Universității „Babeș-Bolya”, la evenimentul organizat de Ziua Școlii Ardelene, sărbătorită an de an la 11 octombrie.
Întâlnirea a fost dedicată filologului Eugen Pavel (1946–2025), la 80 de ani de la naștere. Pentru istoric, el a fost un cercetător format la Institutul fondat de Sextil Pușcariu, care a înțeles lupta de emancipare națională prin prisma culturii. Ioan-Aurel Pop a spus că a discutat cu Eugen Pavel de câteva ori.
Vorbitorul a trecut în revistă temeliile cercetării clujene. Muzeul Limbii Române, înființat de Pușcariu, a fost în opinia lui un gest de pionierat pentru învățământul superior din România, pentru că a adus instituții de cercetare integrate după model german. Alături de institutele de Istorie Națională, Istorie Generală și Studii Clasice și de Arhiva de Folclor, a făcut din Cluj un centru de elită, gândit după viziunea arheologului Vasile Pârvan. Comunismul a rupt apoi legătura dintre cercetare și universitate, iar institutele au trecut în subordinea Academiei RPR.
Chiar și în acele condiții, a argumentat istoricul, munca a continuat. Ca exemplu a dat Gândirea românească din Transilvania în secolul XIX a lui Lucian Blaga, lucrare care a devenit una „de plan” în timpul regimului. Blaga fusese scos din Academie și din Universitate și trimis la „muncă de jos”, iar lucrarea a scris-o la Cluj, într-o chilie pe care Ioan-Aurel Pop spune că a văzut-o împreună cu profesorul Pompiliu Teodor, cu însemnările de pe margine. Filozofia lui Blaga a fost reluată recent de Marta Petreu.
Despre Școala Ardeleană, Ioan-Aurel Pop a spus că emanciparea s-a făcut pe mai multe căi. Cărturarii și teologii ambelor Biserici au dus lupta politică prin memorii și petiții, iar țăranii, în frunte cu Horea, au căutat soluția cu arma în mână. Logica era simplă, a explicat el: țăranii reprezentau 90% din națiune, deci emanciparea lor însemna emanciparea întregii națiuni.
Istoricul a insistat și asupra Unirii cu Biserica Romei, al cărei ultim act împlinește anul acesta 325 de ani. Rolul principal, a spus el, l-au avut preoții, de la început.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original