Fără Școala Ardeleană, România nu ar fi avut „această efervescență specială care ne-a atras spre Europa”, a afirmat duminică, 11 octombrie 2026, academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, la Cluj-Napoca. Istoricul a vorbit de Ziua Școlii Ardelene, în Sala Vasile Bogrea a Universității „Babeș-Bolya”, la un eveniment dedicat filologului Eugen Pavel (1946–2025), care ar fi împlinit 80 de ani.
Întâlnirea a fost în același timp un omagiu adus lui Pavel și o trecere în revistă a instituțiilor de cercetare create la Cluj. Pop a amintit că Muzeul Limbii Române, înființat de Sextil Pușcariu, a fost un gest de pionierat pentru învățământul superior românesc, cu institute de cercetare integrate după model german. Împreună cu Institutul de Istorie Națională, cel de Istorie Generală, cel de Studii Clasice și Arhiva de Folclor, el a făcut din Cluj un centru de elită, pe baza viziunii arheologului Vasile Pârvan.
Venirea comunismului a rupt, a explicat istoricul, legătura dintre cercetare și universitate, iar institutele au trecut în subordinea Academiei RPR. Cu toate astea, activitatea n-a încetat. Pop l-a dat ca exemplu pe Lucian Blaga, scos din Academie și din Universitate și trimis la „muncă de jos”, ca să „simtă pulsul proletariatului”. La Cluj, într-o chilie văzută chiar de vorbitor împreună cu profesorul său Pompiliu Teodor, Blaga a scris „Gândirea românească din Transilvania în secolul XIX”, lucrare pe care, spune Pop, i-o proiectaseră unii politruci de la București. Filozofa Marta Petreu a revăzut recent întreaga operă a lui Blaga.
Despre lupta de emancipare națională, din care face parte Școala Ardeleană, Pop a spus că fiecare a slujit-o cum a putut. Lipsiți de lideri politici, o parte dintre oamenii de cultură și teologii ambelor biserici au dus-o prin memorii și petiții, iar țăranii, în frunte cu Horea, au căutat soluția cu arma în mână. Logica era simplă: țăranii reprezentau 90% din națiune, deci emanciparea lor însemna emanciparea întregului popor. Eugen Pavel, cu care academicianul a discutat de mai multe ori, a văzut esența acestei lupte în cultură.
Pop a vorbit și despre Unirea cu Biserica Romei, al cărei ultim act împlinește anul acesta 325 de ani, pe care l-a numit, cu umor, „un număr rotund”. Rolul principal, a subliniat el, l-au avut preoții. Textul pe care îl avem la dispoziție se oprește aici, așa că restul argumentației nu poate fi redat.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original