Curtea Constituțională a respins sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan privind un presupus conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, declanșat de plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza este uriașă: aproximativ 4,8 miliarde de lei. Decizia, luată miercuri, lasă executivul fără o cale de a evita plata prin acest mecanism.
Judecătorii constituționali au considerat sesizarea inadmisibilă, pentru că, în fond, Guvernul nu contesta un blocaj între două autorități, ci o hotărâre judecătorească. Procedura conflictului constituțional nu poate funcționa ca o cale de atac împotriva unei decizii a instanțelor, a explicat CCR. Mai exact, obiecțiile legate de modul în care a decurs procesul, de termenul de executare, de penalitățile stabilite sau de interpretarea normelor țin de legalitatea și temeinicia hotărârii și pot fi invocate doar prin căile de atac prevăzute de lege. Decizia este definitivă și general obligatorie, iar motivarea va fi publicată în Monitorul Oficial.
Disputa a pornit de la un proces în care Instanța supremă a chemat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, cerând plata unor drepturi salariale rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Pe 5 mai, Curtea de Apel București i-a dat dreptate ÎCCJ și a obligat executivul să achite sumele, inclusiv printr-o rectificare bugetară, în 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru întârziere, instanța a prevăzut penalități de 1% pe zi din suma datorată.
La valoarea indicată de Guvern, penalitatea ar însemna circa 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere, o cifră care explică de ce miza depășește simpla dispută de principiu. Bolojan a sesizat CCR în iulie, susținând că instanța s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în gestionarea banilor publici și că hotărârea pune în pericol echilibrul bugetar.
Respingerea sesizării nu tranșează însă argumentul de fond al Guvernului despre limitele până la care o instanță poate dispune cheltuieli din buget, ci doar spune că această cale procedurală nu era cea potrivită. Executivul rămâne, în practică, cu căile de atac obișnuite împotriva hotărârii, dacă mai are la dispoziție vreuna, în timp ce presiunea financiară a penalităților crește.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original