Guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat un decret care modifică regulile din școala italiană. Elevii străini care nu stăpânesc suficient limba vor face cursuri intensive de italiană. Măsura îi privește direct pe copiii românilor stabiliți în Peninsulă, pentru că aceștia formează cel mai numeros grup de elevi străini din sistemul de învățământ italian. Pentru multe familii din diaspora, decizia poate conta mai mult decât orice schimbare de programă: de ea depinde dacă un copil ține pasul la ore sau rămâne în urmă de la început.
Executivul de la Roma spune că vrea ca acești copii să poată participa cu adevărat la lecții și să aibă aceleași șanse de integrare ca ceilalți colegi. Premierul Meloni prezintă cunoașterea temeinică a limbii drept condiția de bază pentru a preveni eșecul școlar și abandonul. Ideea nu e nouă în dezbaterea pedagogică. Nou este că guvernul o transformă acum în politică publică, prin decret.
Cifrele arată de ce a fost nevoie de intervenție. Două treimi dintre elevii străini din Italia s-au născut acolo, deci nu sunt copii sosiți de curând, care abia învață primele cuvinte. Cu toate acestea, la evaluările naționale de limbă obțin în continuare rezultate mai slabe decât colegii lor italieni. Diferența spune ceva important: să crești într-o țară nu înseamnă automat să-i stăpânești limba la nivelul cerut de școală. Acasă se vorbește adesea altă limbă, iar italiana folosită pe stradă nu e aceeași cu cea din manuale și de la examene.
Măsura are și o miză politică. Guvernul Meloni a construit mare parte din discursul său pe teme legate de imigrație și identitate națională. Un program care pune accent pe limba italiană ca instrument de integrare se potrivește acestei linii și poate fi prezentat, în același timp, ca sprijin concret pentru familiile străine. Rămâne de văzut cum va fi aplicat în practică. Contează dacă școlile vor primi profesori și resurse suficiente și dacă orele intensive vor completa programul obișnuit sau îi vor scoate pe copii, măcar o parte din timp, din clasele lor.
Pentru comunitatea românească, una dintre cele mai mari din Italia, efectele se vor vedea în anii următori, în rezultatele de la testări și în ratele de abandon. Dacă programul funcționează, generația crescută între două culturi ar putea avea mai puține dezavantaje la școală. Dacă nu, riscă să rămână încă o inițiativă bine intenționată, fără efecte reale în clasă.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original