Reșița a atras aproximativ 400 de milioane de euro prin proiecte europene de când Ioan Popa conduce primăria, sumă care plasează municipiul din Caraș-Severin pe primul loc în țară la fonduri europene atrase per capita. Viceprimarul Dani Călin a prezentat vineri, 2 octombrie, la SMARTBANAT 2026, planul prin care orașul industrial de altădată încearcă să devină o destinație turistică.
Motorul schimbării a fost declinul industrial: uzinele UCMR și CSR, care odinioară angajau împreună 13.000-15.000 de oameni, au ajuns la circa 1.500 de salariați fiecare. „Gândirea noastră a fost să transformăm un oraș industrial într-un oraș turistic. Și asta nu puteam să facem din resurse proprii, pentru că bugetul nostru local este unul extrem de mic“, a spus Călin, explicând de ce administrația a mizat aproape integral pe fonduri europene.
Cea mai vizibilă investiție este dezvoltarea zonei turistice Semenic, un proiect de 45 de milioane de euro finanțat prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, ADR Vest și bugetul local, la care primăria trebuie să mai adauge circa 8 milioane de euro din surse încă neclarificate. Planul prevede trei pârtii noi, cu o lungime schiabilă totală de peste 15 kilometri, o telegondolă și instalații de înzăpezire artificială, dar și amenajări de vară – tiroliană, parc de aventură, pumptrack și scenă mobilă. Parteneriatul implică Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Văliug și Primăria Reșița.
Numerele arată însă și unde stă cea mai mare provocare: după finalizare, domeniul schiabil ar putea primi până la 3.000 de schiori pe zi, în timp ce zona dispune acum de doar 800 de locuri de cazare. De aceea Dani Călin a lansat un apel direct către investitori privați să construiască hoteluri și restaurante, miza fiind ca infrastructura turistică să nu rămână doar pe hârtie din lipsă de capacitate de cazare.
Separat, cel mai amplu proiect rămâne cel de mobilitate verde, evaluat la aproximativ 130 de milioane de euro și considerat de administrație cea mai mare investiție în infrastructura Reșiței de după 1990. Lucrările vizează linia de tramvai, două bulevarde principale, trotuare, piste de biciclete, autobuze electrice și terminale intermodale tram-bike & ride, completând astfel o flotă de transport public deja integral electrică, fără niciun autobuz diesel în sistem.
Sursă text și foto: Caon (Caraș Online) — articolul original