România are doar 1,1 mamografe la 100.000 de locuitori, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, iar problema nu se oprește la aparatură. Datele Eurostat publicate vineri, 2 octombrie 2026, care se referă la anul 2024, arată că țara noastră nu raportează nici câte femei au făcut o mamografie printr-un program organizat de screening. Practic, despre cel mai frecvent cancer la femeile din Uniunea Europeană știm cu câte aparate îl depistăm, dar nu și câte femei ajung la ele.
Diferențele dintre țări sunt mari. Grecia are 7,6 mamografe la 100.000 de locuitori, iar Cipru 6,9, de aproape șapte ori mai multe decât România. Ne aflăm în același grup cu Polonia, Cehia și Suedia, iar prezența Suediei aici schimbă felul în care trebuie citite cifrele.
Suedia, alături de Danemarca și Finlanda, are cele mai mari rate de screening din Uniune. Peste 80% dintre femeile cu vârste între 50 și 69 de ani au făcut o mamografie în ultimii doi ani. Cu aproximativ același număr de aparate pe cap de locuitor ca România, suedezii reușesc să controleze aproape toată populația vizată. Diferența nu vine din aparatură, ci din organizare: invitații trimise activ, programări, urmărirea rezultatelor și un sistem care merge pe mai departe și după ce se schimbă guvernele.
Exemplul Ciprului arată același lucru, privit din partea cealaltă. Țara are una dintre cele mai mari densități de mamografe din Europa, dar doar 29,2% dintre femeile din grupa de vârstă vizată au fost testate, foarte aproape de Ungaria, care are cea mai mică rată, de 27,2%. Aparatele cumpărate nu înseamnă automat femei controlate. Când lipsește un program care să le cheme la timp, mamografia rămâne ceva ce faci doar când ai deja un simptom sau când îți permiți o clinică privată.
Pentru România, lipsa datelor spune mult. Faptul că nu apărem deloc în statistica despre screeningul organizat arată că nu există un program național care să funcționeze constant și să poată fi măsurat. Iar ce nu se măsoară e greu de îmbunătățit. Consecința se vede pe termen lung: cancerul de sân descoperit la timp are șanse foarte bune de vindecare, iar diagnosticul pus târziu înseamnă tratamente mai grele, mai scumpe și rezultate mai slabe.
Eurostat a publicat datele la începutul lunii octombrie, Luna de conștientizare a cancerului de sân. În această lună, campaniile de informare se înmulțesc. Cifrele arată însă că, cel puțin în România, problema nu e doar cât de informate sunt femeile, ci dacă sistemul le cheamă la control.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original