Transavia, producătorul de carne de pui fondat de Ioan Popa, a intrat în Top 100 al companiilor antreprenoriale din România. Firma are afaceri de peste 1,2 miliarde de lei și peste 2.200 de angajați, ceea ce o face unul dintre cei mai mari angajatori din industria alimentară. Mai interesant decât locul din clasament e însă pariul pe care compania îl face anul acesta: o fabrică de hrană pentru animale de companie, construită de la zero, cu o investiție de 200 de milioane de euro.
Totul a început în 1991. Atunci, Ioan Popa a cumpărat un fost CAP de creștere a vacilor și l-a transformat în fermă de pui de carne. De atunci, compania din Alba a crescut după o regulă pe care fondatorul o rezumă prin formula „de la bob la furculiță”. Concret, Transavia vrea să controleze aproape fiecare verigă a lanțului de producție, de la cultura agricolă până la produsul ambalat.
Dimensiunile arată cât de departe a mers această logică. Transavia lucrează peste 10.000 de hectare de teren agricol și are patru ferme de producție vegetală. Mai deține o fabrică de nutrețuri combinate, 31 de ferme de păsări în opt județe, trei abatoare și o fabrică de procesare a cărnii. Din toate acestea ies anual 120.000 de tone de carne de pui, iar 30% din producție merge la export. Un astfel de model costă mult la început, dar oferă un avantaj în perioadele dificile. O companie care își produce singură furajele depinde mai puțin de scumpirile de cereale care pun periodic presiune pe crescătorii de păsări.
Fabrica de hrană pentru animale de companie pornește de la aceeași idee. Fondatorul a explicat că aproximativ 30% dintr-un pui viu înseamnă intestine, capete, gheare, pene și sânge, adică subproduse cu valoare mică. Popa a spus că a vrut să le dea o „valoare adăugată mare” și a recunoscut că proiectul a ajuns „la o dimensiune mult mai mare” decât plănuise la început. Potrivit lui, unitatea va fi cea mai mare de acest tip din România și una dintre cele mai mari din Europa.
Mutarea are sens și dincolo de economia circulară. Piața hranei pentru animale de companie are de obicei marje mai bune decât carnea de pui, unde concurența cu importurile ține prețurile jos. Dacă fabrica merge la capacitatea gândită, Transavia nu mai este doar un mare producător de carne și devine o companie agroalimentară cu mai multe surse de venit. Riscul e pe măsură, pentru că 200 de milioane de euro înseamnă mult pentru o firmă cu capital românesc. Primii ani de funcționare vor arăta dacă intrarea pe o piață nouă, la o asemenea scară, a fost o decizie bună.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original