Nova Power & Gas, compania controlată de omul de afaceri Teofil Mureșan, spune că nu a căutat să intre în acordul pentru gaz natural lichefiat american. Susține că a fost chemată în ultima clipă. Într-un comunicat transmis vineri, firma afirmă că a primit invitația de a semna memorandumul de înțelegere cu doar o zi înainte de ceremonia de la Atena, din noiembrie 2025. Invitația ar fi venit de la reprezentanți ai Transgaz, ai Guvernului și ai Ministerului Energiei, prin secretarul de stat Cristian Bușoi. Motivul invocat a fost „o situație de ultim moment”. Mesajul companiei e limpede: decizia a fost a statului, nu a ei.
Compania spune că nu a participat la negocierile despre Coridorul Vertical, purtate ani la rând între statele interesate. Pe 6 noiembrie 2025 se afla deja în sala de conferințe când a fost abordată. Problema, după versiunea Nova, era că documentul trebuia semnat, pe lângă operatorul de transport, și de o companie care importă și exportă gaze. Nova se potrivea acestui profil: are filiale în țările vecine, iar în ultimii ani a adus gaze mai ales din Bulgaria. Firma spune că a primit textul memorandumului în aceeași după-amiază, lucru pe care îl poate dovedi prin corespondență. A acceptat, explică ea, pentru că era un document fără obligații ferme.
Comunicatul încearcă să dezamorseze două suspiciuni: că România s-ar fi angajat să cumpere volume mari de GNL american și că Nova ar fi fost intermediar în aceste tranzacții. Potrivit companiei, cantitățile trecute în memorandum erau destinate în mare parte tranzitului și se bazau pe estimările trimise de alte state, nu pe consumul României. Ulterior s-a calculat separat necesarul intern, iar din calcul a reieșit că România ar avea deficit abia în perioada 2036-2049. Doar pentru acești ani s-ar fi discutat importuri pentru piața internă, spune Nova. Compania mai afirmă că nu a oferit gaz american niciunei alte firme și că Romgaz a negociat direct cu Atlantic-SEE LNG Trade, fără participarea Nova.
Firma contestă și ideea că GNL-ul american ar fi o variantă scumpă. Susține că, după prima ofertă primită de la consorțiul greco-american, gazul ar fi fost „mult mai ieftin” pentru 2026 și 2027. În materialul disponibil nu apar însă cifrele pe care se bazează această afirmație, așa că deocamdată ea nu poate fi verificată.
Tonul defensiv al comunicatului arată că memorandumul a ajuns o problemă incomodă. Nova pune responsabilitatea pe Guvern și pe Transgaz, care ar fi organizat semnarea în grabă. Rămân întrebări la care trebuie să răspundă instituțiile statului. De ce a fost nevoie ca un partener privat să fie găsit cu o zi înainte de un acord regional negociat ani la rând? Și pe ce criterii a fost ales tocmai acesta? Până la o reacție a lui Cristian Bușoi, a Ministerului Energiei sau a Transgaz, publicul are doar versiunea uneia dintre părți.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original