Vineri, S&P anunță dacă România rămâne în categoria „investment grade”. Este a treia și ultima evaluare importantă a anului, iar agenția pornește de la cel mai jos calificativ din această categorie, BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. O retrogradare cu o singură treaptă a ratingului pe termen lung ar scoate datoria românească din zona recomandată investitorilor. Concret, statul s-ar împrumuta mai scump, iar o parte dintre fondurile care pot cumpăra doar titluri cu rating investițional ar trebui să renunțe la obligațiunile românești.
Momentul nu e favorabil Bucureștiului. Țara e condusă în continuare de un guvern interimar, iar pe 30 septembrie Cabinetul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut votul de încredere în Parlament. Practic, S&P judecă România la două zile după ce blocajul politic s-a prelungit. Agenția a spus deja că acesta e scenariul care o îngrijorează. Reprezentanții ei au precizat că nu au „o opinie despre politică în sine”, dar că urmăresc dacă instabilitatea afectează capacitatea statului de a lua decizii și de a le pune în aplicare. Au mai avertizat că un blocaj prelungit, care ar împiedica scăderea deficitelor în 2027, ar putea pune presiune pe rating.
Primele două examene ale anului au fost trecute, dar la limită. Fitch a păstrat pe 31 iulie calificativul BBB-, cu perspectivă negativă. Din raportul agenției reiese însă că autoritățile române au contestat concluzia inițială a comitetului de rating și au trimis informații suplimentare, iar decizia finală a fost diferită de cea propusă inițial. Fitch nu a spus în ce consta concluzia de la început, dar simplul fapt că a fost nevoie de un apel arată cât de aproape a fost România de un verdict nefavorabil. O săptămână mai târziu, pe 7 august, Moody’s a menținut ratingul Baa3, tot cu perspectivă negativă. Agenția a remarcat primele progrese în reducerea deficitului, dar a avertizat că fragmentarea politică poate opri consolidarea fiscală.
S&P are deja propriile repere. La evaluarea din 3 aprilie, agenția estima că deficitul bugetar va coborî la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027. Tot atunci a anunțat că ar putea reduce ratingul dacă reducerea deficitului se abate semnificativ de la aceste estimări sau dacă întârzierile la fondurile europene amplifică presiunile. Așadar, vineri contează mai puțin cine conduce guvernul. Contează dacă cifrele de până acum și angajamentele pentru anul viitor mai sunt credibile.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că da. După discuțiile cu reprezentanții agenției, el a declarat joi seara că are „mare încredere” că România își va păstra ratingul. Argumentul lui principal este execuția bugetară: susține că în lunile de interimat nu a existat niciun derapaj fiscal. E un argument solid pentru ce s-a întâmplat până acum. Întrebarea pentru 2027 rămâne însă deschisă. Un guvern interimar poate ține cheltuielile sub control, dar e greu de crezut că poate face reformele și ajustările de care e nevoie ca deficitul să scadă în continuare. Probabil că exact acest lucru va cântări cel mai mult în decizia S&P.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original