Kievul și Seulul au intrat într-o dispută diplomatică pe tema soldaților nord-coreeni capturați pe frontul din Ucraina. Miza este mai mare decât pare: cele două capitale sunt, în principiu, de aceeași parte în conflictul cu Rusia. Acum însă trebuie să decidă ce se întâmplă cu oameni pe care Phenianul nu îi recunoaște oficial, iar Moscova ar prefera să nu existe. Președintele sud-coreean s-a implicat personal în această chestiune, semn că pentru Seul subiectul a depășit nivelul tehnic al negocierilor dintre ministere.
Prizonierii provin din contingentul trimis de Coreea de Nord în sprijinul Rusiei. Prezența lor a fost confirmată la sfârșitul lui 2024, când militarii nord-coreeni au fost aruncați în luptele din regiunea rusă Kursk. Ucraina a anunțat la începutul lui 2025 capturarea primilor soldați nord-coreeni, iar cel puțin doi dintre aceștia și-au exprimat dorința de a ajunge în Coreea de Sud, nu de a fi trimiși înapoi acasă.
Pentru Seul, cazul are o încărcătură aparte. Constituția sud-coreeană îi consideră pe locuitorii din Nord cetățeni ai Republicii Coreea. Statul are, așadar, o obligație cel puțin morală, dacă nu și juridică, să-i primească pe cei care cer asta. Un soldat repatriat forțat la Phenian riscă pedepse grele pentru că s-a lăsat prins viu. Pentru Kiev, în schimb, prizonierii de război sunt o monedă de schimb valoroasă în negocierile cu Moscova, într-un moment în care fiecare schimb de prizonieri contează pentru familiile ucrainenilor aflați în captivitate rusă.
Aici apare tensiunea. Ucraina are tot interesul să obțină ceva concret în schimbul transferului: sprijin militar, ajutor financiar sau o poziție mai fermă a Seulului față de Rusia. Coreea de Sud a evitat până acum să livreze direct armament către Kiev și vrea să-și păstreze libertatea de mișcare. Fiecare parte acuză, cel puțin implicit, că cealaltă transformă o problemă umanitară într-un instrument politic.
Disputa va fi urmărită cu atenție și la Phenian, și la Moscova. Dacă soldații ajung în cele din urmă în Sud, va fi o lovitură de imagine pentru regimul lui Kim Jong Un și un precedent care i-ar putea încuraja pe alți militari nord-coreeni să se predea. Dacă negocierile se împotmolesc, câștigă tocmai cei care au vrut să trimită acești oameni pe front fără ca lumea să afle.
Sursă text și foto: Al Jazeera — articolul original