Scandalul care o vizează pe Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia, a ajuns la Washington. Liderii democrați din comisiile pentru afaceri externe ale Senatului și Camerei Reprezentanților cer Departamentului de Stat să îi analizeze conduita. Cererea pornește de la o anchetă a Wall Street Journal, potrivit căreia diplomata ar fi făcut demersuri pentru acorduri în domeniul gazelor în favoarea companiei grecești Aktor, în mai multe țări europene. Pentru România, miza e mai mare decât pare. Numele ambasadoarei apare în discuțiile despre soarta guvernului Bolojan, iar Guilfoyle este acuzată că s-ar fi lăudat cu demiterea acestuia.
Congresmenii democrați vor să afle cât de apropiată este relația ambasadoarei cu un lobbyst și cum s-au desfășurat călătoriile ei cu avioane private. Cer, de asemenea, lista întâlnirilor lui Guilfoyle. Lista ar putea arăta cu cine a discutat diplomata și în ce calitate. La București, una dintre aceste întâlniri a avut loc la un restaurant, unde ambasadoarea s-a văzut cu Sorin Grindeanu, cu consilierul prezidențial Vlădică și cu lobbystul Marafatsos.
Întrebarea de fond este simplă: unde se termină diplomația economică și unde începe promovarea intereselor unei firme private? Un ambasador american poate susține deschis proiecte energetice, mai ales într-o regiune în care Washingtonul încearcă de ani buni să reducă dependența Europei de gazul rusesc. Cu totul altceva este ca un ambasador acreditat la Atena să facă lobby pentru o singură companie și în alte capitale, alături de un lobbyst și cu deplasări ale căror costuri nu sunt clare. Asta e linia pe care democrații vor s-o vadă verificată.
Pe plan intern american, demersul are și o miză politică evidentă. Guilfoyle este o figură apropiată de cercul familiei Trump, iar opoziția democrată are puține pârghii reale în fața administrației. O solicitare către Departamentul de Stat nu obligă la nimic. Totuși, ține subiectul pe agendă și pune presiune pe instituție să răspundă public. Dacă lista întâlnirilor ajunge să fie făcută publică, ea poate deveni mai incomodă decât orice declarație.
La București, efectele pot fi resimțite mai repede decât la Washington. Prezența la aceeași masă a unui lider politic de prim rang, a unui consilier de la Cotroceni și a unui lobbyst din industria gazelor ridică întrebări la care cei implicați vor trebui să răspundă. Trebuie lămurit ce s-a discutat, la inițiativa cui și dacă subiectul a fost doar energia sau și configurația guvernului. Până acum, acuzația că ambasadoarea s-ar fi lăudat cu căderea Executivului rămâne o afirmație care trebuie verificată. Dar contextul în care apare o face greu de ignorat.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original