România a devenit principalul debușeu pentru economia Republicii Moldova: aproape o treime din exporturile Chișinăului ajung peste Prut, iar companiile românești au vândut anul trecut pe piața moldovenească mărfuri de două miliarde și jumătate de dolari. Cifrele au fost prezentate de președinta Maia Sandu într-un mesaj video transmis joi, la gala de deschidere a celei de-a XI-a ediții a Summitului RePatriot, găzduită de Palatul Cotroceni. Sandu le-a cerut antreprenorilor români să vină cu bani, experiență și idei în proiectele pe care cele două state le dezvoltă împreună.
Raportul de forțe arată mai echilibrat decât s-ar crede. Potrivit președintei moldovene, în Republica Moldova activează 1.774 de firme românești, iar în România sunt înregistrate în prezent 7.000 de companii cu capital moldovenesc. Fiecare dintre cele două grupuri depășește un miliard de euro cifră de afaceri. Diferența dintre numărul firmelor e totuși grăitoare. Antreprenorii moldoveni folosesc piața românească drept poartă de intrare în Uniunea Europeană, în timp ce investitorii români, mai puțini la număr, vin de regulă cu operațiuni mai mari, pe o piață mică.
„Aceste cifre ne arată cât de conectate sunt economiile noastre și cât de mult avem de câștigat atunci când eliminăm bariere”, a spus Sandu, cu un mesaj adresat deopotrivă oamenilor de afaceri și politicienilor din sală. Ce a urmat a fost, în fond, o invitație la investiții: Chișinăul construiește drumuri și poduri noi, dezvoltă legături feroviare și interconexiuni energetice. Pentru a le duce la capăt, are nevoie de capital pe care bugetul propriu nu îl poate acoperi.
Mesajul vine într-un moment în care parcursul european al Republicii Moldova cere rezultate concrete, nu doar declarații. Alinierea la piața unică presupune infrastructură compatibilă cu cea comunitară și un mediu de afaceri capabil să atragă investitori occidentali, iar România este partenerul cel mai la îndemână pentru ambele. Pentru firmele românești, câștigul e evident: o piață în care limba și apropierea culturală nu mai sunt bariere, mai ales pe măsură ce regulile de acolo ajung să semene tot mai mult cu cele de la București.
Locul ales pentru mesaj nu e întâmplător. Summitul RePatriot, care se desfășoară în perioada 1–4 octombrie, aduce laolaltă antreprenori, lideri ai mediului de afaceri românesc și profesioniști români stabiliți în zeci de țări. Este exact publicul pe care Chișinăul încearcă să îl convingă că malul stâng al Prutului merită luat în calcul ca destinație de afaceri.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original