Statul român va plăti anul acesta peste 60 de miliarde de lei doar ca dobânzi la datoria publică, aproape dublu față de acum doi ani. Cifra a fost adusă joi în discuție de Siegfried Mureșan, la o zi după ce Parlamentul a respins guvernul pe care l-a propus. Europarlamentarul liberal spune că deficitul a ajuns să fie pentru România „o povară mai mare decât oricând în ultimii 35 de ani” și că factura nu va scădea prea curând.
Comparația pe care o face Mureșan arată cât de mare e problema: banii dați pe dobânzi sunt cam cât bugetul educației. Este vorba despre costul împrumuturilor făcute pentru a acoperi deficitele record din ultimii ani, mai ales pe cel din 2024, când România a avut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Fiecare leu dat creditorilor e un leu care lipsește din școli, spitale sau investiții. Pe asta se sprijină și argumentul lui Mureșan: „Altfel, vom plăti dobânzi din ce în ce mai mari și ne vor rămâne din ce în ce mai puțini bani pentru oameni.”
Liberalul spune că PNL vrea ca economia să crească mai repede decât datoria. „Atât timp cât datoria crește mai rapid decât economia, nu vom avea bani pentru a dezvolta țara pentru oameni”, a declarat el. Ideea e corectă din punct de vedere economic. Problema e că nu spune cum s-ar ajunge acolo. Reducerea deficitului înseamnă de obicei taxe mai mari, cheltuieli mai mici sau amândouă, iar asemenea măsuri se votează greu într-un Parlament fără o majoritate clară.
Iar Parlamentul tocmai a arătat acest lucru. Miercuri, guvernul propus de Mureșan a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, mult sub cele 233 necesare pentru învestire. Faptul că a vorbit despre dobânzi a doua zi după vot nu pare întâmplător. Mureșan își apără programul și le transmite partidelor care nu l-au votat că fiecare lună fără guvern stabil și fără un plan de reducere a deficitului costă bani.
Președintele Nicușor Dan a anunțat după vot că nu va dizolva Parlamentul și că nu deschide drumul spre alegeri anticipate. Va organiza în schimb noi consultări cu partidele și va desemna un alt premier. Constituția permite oricum dizolvarea doar după cel puțin două voturi de învestitură eșuate în 60 de zile. Rămâne de văzut dacă viitorul premier desemnat va fi tot Mureșan sau altcineva. Oricine va fi, va avea de rezolvat aceeași problemă: o datorie din ce în ce mai scumpă și foarte puțin loc în buget.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original