Bărbatul care a ucis-o pe Irina Farion, una dintre cele mai controversate figuri ale naționalismului ucrainean, a fost condamnat la închisoare pe viață. Parchetul General al Ucrainei a anunțat joi verdictul, citat de France Presse și preluat de Agerpres. Pentru procurori, crima nu a fost un simplu act de violență. Au susținut că inculpatul a ucis-o pe fosta deputată din intoleranță națională, ca răzbunare pentru poziția ei publică. Ucraina se află de mai bine de doi ani și jumătate în război deschis cu Rusia, iar limba vorbită a ajuns acolo o chestiune de identitate și de loialitate.
Irina Farion avea 60 de ani când a fost împușcată mortal, pe 19 iulie 2024, la Liov, în vestul țării. Potrivit acuzării, ucigașul ei este originar din Dnipro și ajunsese să creadă în „tezele unei pretinse discriminări naționale” față de cetățenii rusofoni din Ucraina. Narațiunea nu e nouă. Kremlinul a invocat-o ani la rând ca pretext pentru intervenția în Ucraina, iar cazul arată cum aceste idei pot ajunge să înarmeze un om din interiorul țării. „Pedeapsa pronunțată de tribunal este închisoare penală pe viață”, a transmis Parchetul în comunicatul său. Instituția a mai precizat că, pe parcursul procesului, a demonstrat că fapta a fost comisă în legătură cu „exercitarea de către victimă a datoriei sale civice”.
Farion a fost deputată în perioada 2012–2014, din partea partidului naționalist Svoboda. Totuși, notorietatea nu i-a venit din activitatea parlamentară. A devenit cunoscută prin felul intransigent, adesea provocator, în care apăra limba ucraineană în fața celei ruse. Pentru susținătorii ei era o voce curajoasă a decolonizării culturale. Criticii o vedeau ca pe o figură care împingea dezbaterea spre excludere.
Cea mai mare controversă a declanșat-o în noiembrie 2023. Într-un interviu televizat, Farion a spus că nu îi poate considera ucraineni pe soldații din batalionul Azov care continuau să vorbească rusește. Remarca a venit într-un moment în care acei militari erau priviți de mulți ucraineni ca eroi ai rezistenței, iar reacția a fost pe măsură. Studenții au protestat, iar Universitatea din Liov a concediat-o. Ulterior, o instanță a anulat decizia universității.
Verdictul închide capitolul judiciar, dar nu și dezbaterea pe care Farion a alimentat-o toată viața. Statul ucrainean a transmis un mesaj limpede: oricât de dure sau de nepopulare ar fi opiniile cuiva, răspunsul la ele nu poate fi un glonț. Rămâne deschisă întrebarea pe care o ridică acest caz. Cât de adânc au pătruns în societatea ucraineană ideile despre o așa-zisă persecuție a rusofonilor, idei pe care Moscova le-a promovat ani la rând?
Sursă text și foto: G4Media — articolul original