Problema tezaurului României, blocat la Moscova de mai bine de un secol, ajunge pe agenda Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Biroul APCE a decis săptămâna aceasta să se întocmească un raport pe baza unei moțiuni depuse în iunie de deputatul USR Iulian Bulai, care conduce grupul ALDE din APCE. Raportorul urmează să fie numit în decembrie. Pentru București contează mai ales că disputa iese din cadrul bilateral româno-rus, unde a stagnat timp de decenii, și intră într-un for european.
Moțiunea cere o rezoluție privind restituirea tezaurului și a fost pregătită împreună cu parlamentarele USR Oana Murariu și Simona Spătaru. Conform unui comunicat al partidului, au semnat-o apoi și alți membri ai delegației României la APCE, precum și parlamentari din alte state europene. Sprijinul din afara țării are greutate, pentru că un raport APCE are nevoie de susținere dincolo de delegația țării care îl propune ca să ajungă la vot în plen.
Miza financiară e mare. Doar aurul trimis de Banca Națională a României la Moscova între decembrie 1916 și iulie 1917 valorează astăzi, brut, peste 11,4 miliarde de euro. Aurul a plecat atunci ca să fie pus la adăpost în timpul Primului Război Mondial. La această sumă se adaugă bijuterii regale, documente de arhivă și obiecte de patrimoniu a căror valoare istorică, culturală și numismatică nu poate fi estimată. Textul moțiunii recunoaște că demersurile diplomatice bilaterale de până acum nu au dus la niciun rezultat și susține că APCE trebuie să analizeze cazul.
Cea mai importantă propunere din document privește activele suverane rusești înghețate. Inițiatorii cer ca Adunarea să ia în calcul „toate mecanismele financiare și juridice viabile”, inclusiv folosirea acestor fonduri, pentru ca tezaurul să fie returnat integral sau compensat la valoarea lui. Propunerea vine într-un moment în care capitalele europene discută de mult timp cum ar putea folosi banii Moscovei blocați în Occident, mai ales pentru sprijinirea Ucrainei. Dacă tezaurul românesc ar fi pus în aceeași discuție, cazul ar căpăta o greutate pe care demersurile diplomatice nu au reușit să i-o dea.
Efectele imediate vor fi totuși limitate. Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în 2022, iar rezoluțiile APCE nu sunt obligatorii. Moscova nu va fi constrânsă juridic de un eventual vot. Inițiatorii prezintă restituirea ca pe o chestiune care ține de respectarea dreptului internațional și de refuzul de a accepta impunitatea, nu doar ca pe o dispută între două state. Un raport adoptat la Strasbourg ar oferi României o poziție europeană oficială pe care să o poată invoca atunci când se va discuta concret despre soarta activelor rusești înghețate.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original