Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Care sunt provocările cheie ale politicilor economice Performanțele companiilor de stat generează implicații directe și de amploare asupra întregii economii, atât prin calitatea serviciilor furnizate, cât și prin disciplina financiară și modul de aplicare a principiilor de guvernanță corporativă. Gestionate deficitar, companiile de stat generează costuri sporite, ineficiențe și vulnerabilități care se propagă în restul economiei.
Administrate profesionist și transparent, aceste companii pot susține investițiile și dezvoltarea economică, în special în domenii cu caracter strategic. Am analizat situația companiilor de stat în volumul „ Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală ”, publicat recent în cadrul proiectului Economic @BNR . Capitolul dedicat companiilor de stat evidențiază un sector eterogen, caracterizat prin diferențe substanțiale de profitabilitate, solvabilitate și disciplină financiară.
Rolul sectorului companiilor de stat s-a înjumătățit previzibil în ultimii 20 de ani, contribuția acestuia la valoarea adăugată din economie fiind în reducere, de la 13% în 2004 la 6% în 2024. Analiza structurală conturează un sector care funcționează cu două viteze. De exemplu, primele 10 companii cu capital de stat activează preponderent în domeniul energiei și înregistrează performanțe financiare net superioare mediei companiilor private, inclusiv ca urmare a unor poziții de piață privilegiate, specifice companiilor naționale.
Însă, față de acest grup restrâns, restul companiilor de stat se confruntă cu dificultăți financiare importante, care tind să se accentueze vizibil în perioadele de declin economic. Această categorie de companii indică probleme de gestiune, eficiență operațională și disciplină financiară. În plus, cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal.
De altfel, deși sectorul companiilor de stat din România înregistrează, la nivel agregat, o utilizare relativ eficientă a activelor în comparație cu situația companiilor de stat din alte state europene, profitabilitatea per salariat înregistrează totuși o poziție modestă. Indicatorul de sănătate financiară confirmă această evaluare: companiile de stat se situează în interiorul zonei de risc, fiind mai vulnerabile, din perspectiva solvabilității și a lichidității, decât firmele private. Diferențele sunt mult mai pronunțate în cazul companiilor cu profitabilitate redusă și s-au accentuat în ultimii 10 ani: gradul de îndatorare s-a majorat cu circa 14 puncte procentuale, în timp ce indicatorul de lichiditate a coborât către nivelul de 60%.
Aceste evoluții contrastează puternic cu situația sectorului privat, care consemnează o reducere cu 9 puncte procentuale a gradului de îndatorare și majorarea la peste 120% a indicatorului de lichiditate. Dificultățile financiare ale companiilor de stat se reflectă și în comportamentul de plată. Aceste firme plătesc cu întârziere facturile către furnizori, durata plăților fiind de trei ori mai mare, în general, decât durata medie de plată din economie.
Rata restanțelor, deși s-a ameliorat semnificativ în ultimii 10 ani , rămâne totuși considerabil mai ridicată, la un nivel de peste 20%, comparativ cu doar 9% în cazul firmelor din sectorul privat. În plus, în relația cu bugetul național, companiile de stat continuă să genereze un volum important de restanțe: peste 30% din restanțele proprii și circa 40% din arieratele față de bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare aparțin sectorului companiilor de stat. Din anul 2022, odată cu începerea parcursului de pregătire a aderării la OCDE, România a realizat progrese importante în alinierea la standardele acestei organizații.
Evaluările OCDE recunosc progresele din ultimii ani, dar semnalează încă anumite deficiențe.