Septembrie a adus în librării o selecție de titluri greu de pus sub același numitor: un manual de neuroștiință aplicată, o carte de filosofie gândită pentru adolescenți, un roman despre viața la bloc în centrul Bucureștiului, un clasic al literaturii gotice și o poveste de familie care se petrece în Tokyo. Tocmai varietatea e partea bună. Lista cărților lunii Răpciune are ceva pentru cititorul care vrea să-și schimbe obiceiurile zilnice, dar și pentru cel care caută, pur și simplu, o poveste bună pentru serile tot mai lungi.
Titlul cel mai „practic” din selecție este „Protocols”, o carte care adună la un loc neuroștiința, fiziologia și știința comportamentului. Volumul propune protocoale bazate pe dovezi pentru un creier care funcționează mai bine, pentru reglarea dispoziției și a energiei, pentru sănătatea fizică și pentru performanța cognitivă și corporală. Față de multe cărți de dezvoltare personală, aceasta explică mecanismul din spatele fiecărei recomandări și arată cum poate fi adaptată fiecare la obiectivul cititorului, fie că e vorba de sănătate, învățare, reziliență sau performanță. Succesul genului nu e întâmplător: tot mai mulți oameni vor să știe nu doar ce să facă, ci și de ce funcționează.
La polul opus stă „Socrate în blugi”, scrisă de Laurențiu Staicu, consilier filosofic și profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Acolo predă Introducere în filosofie, Metafizică, Filosofia biologiei și Etica științei. Autorul a mai scris despre managementul cunoașterii, metafizica genurilor naturale și gândirea evoluționistă, iar la Editura Trei a mai publicat „Trei istorii metafizice pentru insomniaci” (2017). Colegul său, Cristian Iftode, vede noua carte ca pe „un pariu cu adolescenţii de orice vârstă”, adică cu cei pentru care reușita profesională nu a stins întrebările despre sensul vieții. Ideea de fond e una incomodă pentru o școală obsedată de utilitate: filosofia ar putea fi cea mai bună pregătire pentru viața de adult.
Pentru cititorii de proză românească, „Eliade 24” pare cea mai tentantă propunere. Personajul principal, scriitorul Mircea Munteanu, lucrează într-o corporație și locuiește într-o clădire interbelică din centrul Capitalei. Debutul său a fost premiat la Iași, dar premiul n-a avut niciun ecou real. O întâlnire cu fosta profesoară de română îl aruncă apoi într-o perioadă de îndoială, boală și izolare. Salvarea vine chiar din bloc. Vecinii devin materie literară: Narcisa, fostă doctoriță și sursă nesfârșită de scandal, soțul ei, Nicu, apoi cei care își ascund relațiile, cei care se urăsc pe față, noii proprietari, străinii și refugiații. Mircea nu se mulțumește să-i observe, ci îi provoacă și le caută secretele. Pe fundal se amestecă pandemia, războaiele, politica și bârfa, adică exact straturile recente pe care orice locatar de bloc bucureștean le recunoaște. Iar la final scriitorul descoperă că cea mai interesantă poveste din clădire e chiar a lui.
Selecția include și o reeditare cu greutate: romanul-confesiune al lui Anne Rice. Un tânăr își povestește viața într-o cameră întunecată, iar povestea e a unui vampir condamnat la viață veșnică și la o sete de sânge omenesc care nu se potolește. E o carte hipnotică și de un erotism tulburător, care a schimbat felul în care cultura populară își imaginează vampirii. Ultima propunere prezentată ne duce în Shimokitazawa, cartierul boem din Tokyo cu străduțe înguste, cafenele tradiționale și o comunitate artistică activă. Acolo se mută Yotchan după moartea misterioasă a tatălui ei, un muzician îndrăgit, ca să o ia de la capăt. Planul se complică atunci când mama ei apare în apartament și cele două trebuie să-și împartă din nou viața.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original