Consiliul Județean Sibiu investește peste 84 de milioane de lei în consolidarea și modernizarea pavilionului Medicale din cadrul Spitalului Județean, o clădire inaugurată în 1857, în care au funcționat secțiile Medicală I și Medicală II. Contractul de lucrări a fost semnat la 2 septembrie 2026, iar execuția durează 15 luni de la ordinul de începere. Autorul textului sursă, care are un ton de opinie, nu contestă nevoia investiției, ci alegerea soluției: păstrarea unei construcții din secolul al XIX-lea în locul uneia noi.
Cifrele trebuie citite separat. Constructorii, asocierea dintre Conlan Grup SRL din Sibiu și DAS Engineering Grup SRL din Cluj, au contractat lucrări de 54,26 milioane de lei. Restul sumei ține de alte componente ale proiectului. La lansarea achiziției, administrația județeană indica o valoare totală de 84.535.450,30 lei, cu TVA, din care 5.010.755,60 lei vin din bugetul județului. Diferența este acoperită prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, derulat de Ministerul Dezvoltării.
Proiectul cuprinde consolidare structurală, refacerea acoperișului și a instalațiilor, recompartimentări, ventilație, climatizare și lifturi pentru transportul pacienților pe targă. Consiliul Județean îl prezintă drept modernizarea ultimului pavilion cu saloane pentru pacienți rămas nereabilitat în Spitalul Județean din Sibiu.
Obiecția din textul sursă pornește chiar de la amploarea intervenției. Când o clădire veche este atinsă atât de adânc, spune autorul, întrebarea despre înlocuirea ei devine legitimă. Un pavilion nou ar fi putut fi gândit de la zero în jurul saloanelor, grupurilor sanitare și circuitelor medicale, cu loc pentru aparatura viitoare și cu legături directe cu celelalte corpuri ale spitalului. Autorul admite însă că vechimea nu înseamnă automat că o clădire nu mai poate fi folosită și că demolarea ar fi preferabilă doar dacă o analiză tehnică, urbanistică și economică i-ar confirma fezabilitatea.
Miza, în această lectură, este transparența: la sume de această mărime, administrația ar trebui să arate public o comparație documentată între consolidare și reconstrucție și să explice de ce prima variantă a fost considerată mai bună. Din materialul disponibil nu reiese că o astfel de comparație a fost prezentată. Tot de acolo rămâne neclar și rolul protecției urbanistice a clădirii în decizie, un punct pe care autorul cere să fie explicat concret.
Sursă text și foto: Sibiu Independent — articolul original