O coronavirus SARS-CoV-2 are o nouă subvariantă care se răspândește în Europa: PJ.2.1, confirmată în mai multe țări de pe continent, între care Franța și Spania, unde cercetătorii văd deja semne de transmitere comunitară. Datele au fost făcute publice în cadrul unui studiu din Journal of Infection, iar concluzia principală este una liniștitoare: vaccinurile actuale par să își păstreze eficiența, iar boala nu pare mai gravă decât în cazul tulpinilor anterioare.
Cercetătorii o numesc variantă „de tip salt” (jump variant), pentru că a apărut cu un număr neobișnuit de mare de mutații în același timp, mai ales la nivelul proteinei spike, cea prin care virusul pătrunde în celulele umane. Majoritatea tulpinilor recente se schimbaseră treptat. Potrivit unei cercetări coordonate de dr. Markus Hoffmann, PJ.2.1 derivă din subvarianta MC.10.1.7, descendentă a liniei JN.1.
Prima probă pozitivă a fost secvențiată pe 2 mai 2026 în provincia canadiană Ontario, unde tulpina reprezintă acum peste un sfert (25,2%) din cazurile analizate în laborator. De acolo, virusul a fost depistat în cel puțin zece state americane, în Australia, Noua Zeelandă, Singapore și Israel, iar acum în Franța și Spania.
Analizele de laborator, citate de The Economic Times, arată că avantajul noii tulpini nu vine din evitarea sistemului imunitar, cum se întâmpla la alte variante, ci dintr-o legare mai puternică de receptorii ACE2 de pe suprafața celulelor umane, ceea ce facilitează infectarea. Serurile adaptate la varianta LP.8.1 au neutralizat eficient PJ.2.1, cu o scădere a sensibilității de doar 1,8 ori față de tulpina de referință. Altfel spus, anticorpii dezvoltați prin vaccinare continuă să facă față.
Până acum, datele clinice nu indică o severitate mai mare, mai multe spitalizări sau o mortalitate crescută față de variantele precedente. Tulpina a fost găsită mai des la persoanele de peste 70 de ani, dar specialiștii explică asta prin rata mai mare de testare la această categorie de vârstă, nu printr-o vulnerabilitate specifică. Vârstnicii, pacienții imunocompromiși și cei cu boli cronice, precum afecțiunile cardiovasculare sau diabetul, rămân totuși categoriile care ar trebui să fie precaute.
Problema practică ține de sezon: în plin val de viroze respiratorii, PJ.2.1 nu produce simptome care să o deosebească de alte forme de COVID-19, de gripă sau de o răceală. Cele mai frecvente sunt febra, frisoanele, tusea, durerea în gât, nasul înfundat, durerile de cap, durerile musculare și articulare, plus oboseala accentuată; uneori apar și dificultăți de respirație, tulburări digestive sau pierderea temporară a gustului și mirosului. Diagnosticul se stabilește doar prin testare, antigen sau RT-PCR, iar subvarianta exactă poate fi identificată numai prin secvențiere genomică în laboratoarele de sănătate publică.
Sursă text și foto: Transilvania Expres / MyTex — articolul original