Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Ministerul Educatiei Ministerul Educației și Cercetării propune ca probele de competențe ale Bacalaureatului 2027 să aibă loc în aprilie, iar examenele scrise să se desfășoare între 14 și 18 iunie. Lucrările cu diferențe mari între notele evaluatorilor vor fi reanalizate, iar rezultatele finale sunt programate pentru 1 iulie.
Calendarul nu este încă definitiv. Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind organizarea și desfășurarea examenului național de Bacalaureat 2027. Documentul conține atât calendarul primei sesiuni, cât și propunerea de program pentru simularea examenului.
Una dintre cele mai importante schimbări este programarea mai devreme a probelor. Ministerul invocă temperaturile extreme din timpul verii, necesitatea eliberării la timp a diplomelor pentru înscrierea la facultate și reducerea presiunii asupra elevilor care se pregătesc și pentru admitere. Conform proiectului pus în dezbatere publică, probele de evaluare a competențelor ar urma să se desfășoare în luna aprilie, iar examenele scrise în a doua jumătate a lunii iunie.
Calendarul detaliat al fiecărei probe și programul simulării naționale sunt incluse în documentele lansate în consultare publică de Ministerul Educației. Programarea probelor în aprilie și iunie ține cont, potrivit instituției, de temperaturile tot mai ridicate din timpul verii. Căldura excesivă poate afecta puterea de concentrare și randamentul candidaților, mai ales în centrele de examen în care nu există sisteme de climatizare.
O altă problemă semnalată în anii anteriori este eliberarea diplomelor. Absolvenții care se înscriu la universități trebuie să poată prezenta documentele în termenele stabilite, inclusiv în cazul facultăților din străinătate. Calendarul a fost conceput și pentru a doza mai bine efortul elevilor care, după Bacalaureat, susțin examene de admitere.
Ministerul ia în calcul și situația profesorilor care participă simultan în mai multe comisii de organizare, supraveghere și evaluare. Proiectul introduce o etapă suplimentară în procesul de corectare digitalizată. În cazul în care între notele acordate de primii doi profesori există o diferență mai mare de un punct, platforma îi va avertiza automat.
Cei doi evaluatori vor trebui să reanalizeze punctajele acordate. Dacă diferența mai mare de un punct se menține, lucrarea va fi trimisă automat și aleatoriu altor doi profesori. În cazul unei lucrări evaluate de patru profesori, vor fi eliminate nota cea mai mare și nota cea mai mică.
Nota finală va fi media aritmetică a celor două valori centrale, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Și procedura de soluționare a contestațiilor ar urma să devină mai strictă. Dacă nota obținută la contestație diferă cu mai mult de un punct, în plus sau în minus, față de cea inițială, evaluatorii vor fi notificați automat și vor reanaliza lucrarea.
În cazul în care diferența se menține, lucrarea va ajunge la alți doi profesori, care nu au participat la evaluarea anterioară. Aceștia vor avea acces la punctajele acordate deja. Pragul propus este mai redus decât cel aplicat în prezent.
Noua reevaluare ar urma să fie declanșată la o diferență mai mare de un punct, față de 1,5 puncte în procedura actuală. Ministerul Educației propune menținerea posibilității ca absolvenții să își consulte lucrările după afișarea rezultatelor inițiale și înainte de depunerea contestațiilor. Vizualizarea îi poate ajuta pe candidați să decidă dacă solicită sau nu recorectarea.
Aceasta nu reprezintă însă o condiție obligatorie: elevii vor putea depune contestație chiar dacă nu și-au văzut lucrarea.